Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Deși România a pus bazele şi a contribuit substanțial la dezvoltarea aviației civile din Basarabia, istoria oficială a aviaţiei civilă din Republica Moldova trece sub tăcere acest aspect.
La Chişinău aproape că nu se cunoaşte nimic despre rădăcinile româneşti ale aviaţiei civile dintre Prut și Nistru, şi se crede că transportul aerian de pasageri a fost adus în Basarabia de ruşi după anexarea din 1944.
Pagina online a aeroportului Chișinău arată că 19 septembrie 1944 este data oficială a înființării Aviației Civile moldovenești, pentru că este ziua fondării Detașamentului aeronautic independent moldovenesc. Primele zboruri de pe aeroport fiind operate spre Moscova, Sanct-Petersburg, Kiev, Minsk, Caucaz și Crimeea.
În realitate, aviaţia civilă din Basarabia s-a dezvoltat în acelaşi timp cu aviaţia civilă din România. Deși Basarabia era provincia românească cea mai puțin dezvoltată economic drept urmare a ocupației și administrației țariste, ruta de la București la Chișinău cu escală la Galați a fost prima rută de aviație civilă din România.
Avion pe Aeroportul Chişinău, 1922
Aviația fiind tehnologia cea mai nouă și promițătoare a vremii, România interbelică conecta Basarabia la cel mai important circuit tehnologic al epocii. Contrar celor care văd în acea perioadă doar jug și oprimare.
Primul zbor, la patru ani de la unire
La 26 iunie 1920, la Bucureşti a fost adoptat decretul 2705, potrivit căruia Administrația Aviației a fost înființată sub Ministerul Comunicațiilor din România. în aceeași perioadă, statul român a decis să dea dreptul de a opera zboruri aeriene CFRNA (Compangnie Franco-Roumaine de Navigation Aérienne) Companiei de Navigație Aeriană Franco-Române, înregistrată la 13 aprilie 1920 la Paris.
La 9 iulie 1930 a fost înființată LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul) comoania aeriană de stat a Romaniei. În 1937, LARES a fost înlocuită de SARTA (Societatea Română de Transporturi Aeriene), care la rândul său a fost înlocuită la 8 august 1945 de TARS (Societatea Romană de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice.
Primul aeroport din Basarabia a fost dat în exploatare la Chişinău în 1922. Acesta avea o centrală electrică, un hangar, o clădire administrativă, o stație de benzină și o aerogară. Pista care, conform standardelor vremii, nu era asfaltată începea unde astăzi se unesc strada Kiev şi bulevardul Moscova.
Tot aici se afla și clădirea aerogării, care era legată de oraș prin actuala stradă a Aerodromului. Ulterior a fost introdusă și o cursă de autobuz care transporta pasagerii din centrul Chișinăului, de la str. Mihai Eminescu nr. 13, actuala Veronica Micle.
Primul zbor, unul de testare, a avut loc pe 1 iunie 1922, pe ruta Bucureşt-Galaţi-Chişinău. După București, Galațiul era al doilea nod aerian al României interbelice, de unde se mai făcea legătura cu Iașiul și Cernăuții. Iar apoi și cu orașele basarabene Ismail și Cetatea-Albă.
Rute aeriene la Chişinău în perioada interbelică
România nu s-a limitat doar la o singură rută aeriană cu Chişinăul. La 24 iunie 1926, a fost înregistrat primul zbor pe cursa București-Galați-Chișinău-Bălți. Cursele au fost efectuate de compania Compagnie Franco-Roumaine de Navigation Aérienne — CFRNA, care urmare restructurării a fost redenumită LARES și mai apoi TAROM.
În acea epocă, avioane au fost utilizate pentru a transporta pasageri, reviste și poșta.
Primele curse comerciale pasageri pe ruta din Bălți înspre Hotin și Chișinău au fost efectuate de compania CFRNA (LARES) în perioadă interbelică. Una din primele curse efectuate la Bălți a fost cursa specială din 28 octombrie (sau 28 noiembrie) 1930, organizată de Administrația de Stat a Aviației Civile din România, pentru a selecționa terenuri adaptate pentru aerodromuri și marketing al aviației civile pentru păturile largi ale populației.
În ceea ce privește cursa Chișinău - Bălți - Hotin, s-a decis o escală în capitala de nord a Basarabiei la Bălți, luând în considerație centrul important orașul Bălți până la hotarul de nord al Basarabiei.
Distanța de 240 km dintre Chișinău și Hotin trebuia efectuată pe o direcție într-o oră și 40 minute. Oar tur-retur - în trei ore 20 min. Decolarea din Chișinău era planificată la ora 6.10, sosirea la Bălți era stabilită pentru 6.50. La Bălți, după o pauză de 20 min., la 7.10, avionul își lua zborul spre Hotin și ajungea la destinație la ora 8.10.
Returul spre Bălți era stabilit pentru ora 10.00, unde se ajungea într-o oră, adică la 11.00. Urma apoi o pauză de mai multe ore, căci decolarea spre Chișinău era fixată la ora 18.00, iar la Chișinău se ajungea la ora 19.00. Pentru cursa Chișinău - Bălți - Hotin costul biletului era: până la Bălți de 500 de lei (100 km x 4 + 100), iar de la Bălți la Hotin 600 lei, în total - 1.100 lei. Costul unei curse complete era de 4.071 lei".
În 1937 a fost efectuată cursa regulată pe linia — Cetatea Albă — Chișinău — Bălți. În 1940, LARES efectua cursa cotidiană Bălți — Chișinău — Iași — Galați — București (numărul cursei 2116).
Înainte de 1940, de la Chișinău se putea ajunge pe calea aerului în marile orașe europene: Paris, Milano, Veneția, Viena, Berlin, Londra. Iar conexiunile cu alte companii de aviație civilă permiteau pasagerilor să ajungă la Barcelona. În cooperare cu compania poloneză LOT, se zbura spre Palestina.
Înainte de ocupația sovietică din 1940 existau deja planuri de construire a aeroporturilor la Orhei, Bălți, Soroca și Hotin, și interconectarea acestor orașe cu rute aeriene.
Aeroportul construit de România, folosit de ocupaţia sovietică
Istoria falsificată sub ocupaţie rusească arată că începutul aviaţiei civile datează din 1944, când 17 avioane sovietice au aterizat la Chişinău. Însă s-a trecut sub tăcere că aceste avioane au aterizat pe pista Aeroportului Chișinău, care funcționa de douăzeci de ani.
Aeroportul Chişinău 1950
Aeroportul din Chișinău construit de România interbelică a fost folosit de aviația civilă sovietică până în 1960, când a fost construit unul mai mare lângă actuala clădire a Aeroportului Internațional Chișinău.
Recomandările noastre
