Economie
Insolvenţa în Republica Moldova. Roman Cojuhari: Schemele băieţilor şmecheri nu mai trec. Video
Roman Cojuhari/Sursa foto: EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Parlamentul a anunţat că formează o comisie specială, care să examineze breşele din Legea insolvabilităţii, care au permis implementarea unor scheme obscure, prin care au fost preluate mai multe afaceri.
Se întâmplă după ce mai mulţi oameni de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă”. Iar sute de persoane care şi-au investit economiile de o viaţă în locunţe aflate în construcţie, au rămas fără bani şi fără case, au protestat şi continuă să mai protesteze în faţa instituţiilor statului.
Dar cum rămâne cu întreprinderile statului, cele care gestionează bunurile publice. Şi care, la fel ca şi întreprinderile private, au fost lovite de schemele din insolvenţă. La această întrebare ne răspunde Roman Cojuhari, directorul Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), într-un interviu exclusiv pentru Evenimentul Zilei.
Fiecare a şasea întreprindere de stat se află în insolvabilitate
Potrivit lui Roman Cojuhari, din cele cca 240 de întreprinderi în care statul este acţionar majoritar sau deţine o anumită parte, 40 se află în insolvabilitate. Funcţionarul susţine că majoritatea întreprinderilor de stat aflate în insolvabilitate a început cu mai mulţi ani în urmă. Iar începând cu 2021, situaţia s-a schimbat radical.
„Vreau să menţionez că, începând cu anul 2021, întreprinderile de stat sunt administrate cu mult mau eficient, mai transparent şi ma corect. Astfel noi nu doar că am reuşit ca întreprinderile să nu ajungă în insolvabilitate. Dar am scos din insolvabilitate mai multe întreprinderi.
Din 2023, în insolvabilitate a ajuns doar o singură societate pe acţiuni. Dar cred că şi aceasta în scurt timp va ieşi din inslolvabilitate. Celelalte întreprinderi au fost aduse în insolvabilitarte cu mulţi ani în urmă. Unele chiar în perioada anilor 2000. Altele în perioada anilor 2010-2020.
Prin proceduri de insolvabilitate s-a încercat de a pune mâna pe sute de hectare de terenuri. S-a întâmplat în perioada 2017-2019. Dar nu s-a reuşit, căci au fost schimbări în 2019. Şi nu s-a admis ca aceste proprietăţi ale statului să fie preluate.
Printre întreprinderile de stat aflate în insolvenţă sunt şi întreprinderi strategice. Noi lucrăm intens pentru a rezolva problema acestor întreprinderi. Avem şi unele rezultate. Anul trecut a fost scoasă din insolvabilitate întreprinderea de stat Chetrosu, Staţiunea didactico-experimentală Paşcani. Dar una din cele mai bune realizări este că a fost scoasă din insolvabilitate societatea pe acţiuni Aroma.
Suntem într-un stadiu avansat pentru a scoate din insolvabilitate o întreprindere strategică, Acva Nord. Este o întreprindere care asigură cu apă oraşele din regiunea de Nord a ţării, cum ar fi Bălţi şi Soroca. Suntem foarte activi în privinţa SA Vinuri Ialoveni. Care de mulţi ani este în insolvabilitate şi avem grijă ca patrimoniul statului să nu sufere”, a declarat directorul APP.
Ce se întâmplă acum la SA Aroma
Întreprinderea de stat Aroma, unul din principalii producători şi exportatori de divinuri din Republica Moldova, s-a aflat în proces de insolvenţă timp de 12 ani. Reuşind să scape abia anul trecut. Dar nu şi fără urme dureroase pentru activitatea întreprinderii.
Deşi a trecut un an de când a reuşit să iasă din insolvabilitate, întreprinderea trece la moment printr-un vast proces de restructurare. Iar Veaceslav Timotin, administratorul autorizat, care a gestionat întreprinderea în perioda de insolvenţă, cu o lună în urmă a rămas fără de licenţă.
„ Statul a mers şi pe opţiunea de a fuziona întreprinderi similare pentru o gestiune mai eficientă. De a fuziona SA Aroma cu SA Barza albă. Aroma a fost scoasă total din insolvabilitate, a fost preluată total administrarea de către stat. Statul a numut consiliul de administrare. Iar consiliul a numit un director. Acesta lucrează cu colegii de la SA Barza Albă pentru realizarea fuziunii întreprinderilor”, a spus Roman Cojuhari.
În cazul SA Aroma ar putea urma dosare penale
Retragerea licenţei lui Timotin ar putea fi începutul unui şir de sancţiuni pentru tot ce s-a întâmplat timp de 12 ani cât SA Aroma s-a aflat în insolvabilitate.
„A fost solicitată toată informaţia pentru efectuarea unui control de către Inspecţia financiară. Pentru a vedea care este situaţia la întreprindere după procesul de insolvabilitate. Pentru a întreprinde măsuri în cazul dacă au fost comise abateri în procedura insolvabilităţii. Inspecţia deja a constatat abateri. Şi urmează să fie luate măsurile necesare.
Ce s-a întâmplat în aceşti 12 ani la Aroma? Clădirea Combinatului de producere a fost vândută. Producţia, divinurile şi distilate au fost păstrate. S-a făcut inventarierea. Se fac expertize, pentru a înţelege imaginea reală care este la această societate pe acţiuni.
N-am văzut încă raportul Inspecţiei financiare. Dar dacă au fost depistate încălcări, numaidecât vor fi sesizate organele competente”, promite Cojuhari.
Bunurile statului nu mai pot fi vândute de administratorii de insolvabilitate
Roman Cojuhari suţine că o modificare importantă la Legea insolvabilităţii este că administratorii autorizaţi nu mai au dreptul să vândă proprietăţile publice. Astfel a fost salvată şi Uzina Ciuvaier din Chişinău, după ce a fost pusă la cale o schemă de preluare a imobilului la preţ derizoriu. Doi administratri de insolvenţă, un om de afaceri şi mai mulţi funcţionar publici au ajuns pe banca acuzaţilor. Iar clădirea de la fosta uzină a fost înregistrată după stat.
Uzina Giuvaier/ Sursa foto:
„Aici vorbim despre anumite acţiuni, pe care le-a făcut Parlamentul şi Guvernul în ultimii ani. Au fost făcute modificări şi precizări în legislaţie că aceste bunuri statului nu pot fi vândute de către administratorii de insolvabilitate, Deoarece aceste bunuri nu sunt ca atare proprietatea întreprinderii. Dar sunt proprietatea statului. Şi doar statul poate să le vândă.
Mai mult decât atât, atunci când am văzut că activele statului în unele întreprinderi aflate în insolvabilitate stau în paragină, au fost preluate de stat, pentru că sunt bunuri ale statului. Şi au fost transmise către întreprinderi care le valorifică eficient”, ne-a comunicat şeful de la APP.
De ce APP nu poate să intervină în prosesele de insolvabilitate
Agenţia Proprietăţii Publice deseori nu poate să întreprindă nimic atunci când întreprinderile statului se află în proces de insolvabilitate.
„Odată ce în întreprinderea ajunge în insolvabilitate, organele de conducere al întreprinderii sunt înlăturate. Fiind preluate de administratorii de insolvabilitate. Noi avem mai multe provocări. Deseori, când încercăm în istanţă să numim reprezentantul debitorului, nu suntem acceptaţi.
Cert este că noi depunem maxim efort pentru proteja proprietatea statului în astfel de situaţii. Legislaţia a fost schimbată şi noi avem pârghii pentru a ne apăra aceste bunuri. Legislaţia a fost schimbată şi noi avem pârghii pentru a apăra aceste bunuri. Avem şi hotărâri ale curţilor de apel, irevocabile, când bunul proprietate a statului nu mai poate fi vândut de administratorul de insolvabilitate.
Totuşi, nu avem pârghii pentru a interveni direct în aceste proceduri de insolvabilitate. Dar cel puţin monitărizăm cum sunt gestionate de administratorii provizorii întreprinderile aflate în insolvenţă.
Noi încercăm să intervenim prin pârghiile legale. Însă doar atât cât ne permite legea. Dar menţionez că începând cu 2023 statul nu a pierdut niciun bun din cele aflate în ghestiunea întreprinderilor în insolvenţă”, susţine funcţionarul.
APP, ignorată de întreprinderile în care statul deţine doar o cotă parte
Potrivit directorului APP, situaţia este mai complicată în cazul întreprinderilor în care statul deţine doar o cotă parte. Cum ar fi în cazul uzinei Alimentarmaş, aflată de 18 ani în proces de insolvenţă. Iar statul, cu o cotă de puţin peste 30 la sută, nu poate să întreprindă aproape nimic.
Uzina Alimentarmaş
„Atât timp cât APP nu este cel puţin reprezentantul debitorului în procesul de insolvenţă, ne este foarte complicat. Nu putem fi la curent cu toate momentele. Nu suntem informaţi de fiecare dată. Şi atunci noi trebuie să mergem în instanţă şi să ridicăm această informaţie.
În cazul Alimentarmaş nu s-a acceptat ca reprezentantul debitorilor să fie din partea statului. Dacă era din partea APP, atunci informaţia avea să fie mai transparentă, mai publică. Şi poate că situaţia era alta.
Statul, ca fondator în astfel de întreprinderi, nu are pârghii. Dar dacă se comit ilegalităţi, atât statul, cât şi agenţii economici sunt în drept să sesizeze organele de drept. Dacă sunt comise delapidări, sunt organe competente, începând cu Inspecţia financiară şi terminând cu Procuratura, pentru a atrage la răspundere pe cei care au comis delapidările”, a declarat Cojuhari..
Proces de insolvenţă mai sigur, dar sunt necesare pârghii
Roman Cojuhari susţine că procesele de insolvabilitate au devenit mai sigure. Totuşi, Agenţia are nevoie de mai multe pârghii.
„În ianuarie 2025 au fost făcute modificări la Legea insolvabilităţii. Ne-au fost acordate unele pârghii. Acum procesul de insolvabilitate este mai sigur pentru întreprinderile de stat. Noi am avut mai multe discuţii cu Ministerul Economiei şi Digitalizării, precum şi cu Ministerul Justiţiei.
Am mai solicicitat simplificarea proceduri de insolvenţă pentru întereprinderile de stat mici. Avem multe astfel de întreprinderi mici care nu au activitate, nu au nici active, dar stau de ani buni în insolvabilitate. Sunt întreprinderi care nu au nici active proprii pentru a fi închise datoriile.
Nu e o problemă că unele întreprinderi intră în insolvabilitate. Dar trebuie să existe pârghii ca insolvabilitatea să nu fie folosită pe viitor pentru atacuri raideri şi diferite scheme. Nu doar pentru întreprinderile de stat. Dar şi pentru întreprinderile private.
O altă solicitare a fost dreptul APP de a schimba, prin instanţă, administratorul de insolvabilitate, atunci când observă că lucrurile nu merg bine. Dar băţul are două capete. Pe de o parte, statul nu trebuie să fie privilegiat în raport cu sectorul privat. Pe de altă parte, toţi înţelegem că este vorba de proprietate publică. Este un pic de diferenţă între întreprinderile private şi de stat. Dar trebuie să avem pârghii suficiente ca prin produra de insolvenţă să nu fie prejudiciate activele statului”, spune Cojuhari.
Problema administratorilor de insolvabilitate
Roman Cojuhari a atins şi problema integrităţii administratorilor de insolvabilitate, supranumiţi „mafia din insolvenţă”. Totuşi, funcţionarul susţine că acum schemele băieţilor şmecheri nu mai trec atunci când este vorba de proprietatea publică.
„Problema nu e atât în prevederile legale, cât şi în lipsa de bună intenţie a unor administratori de insolvabilitate. Avem şi administratori de insolvabilitate buni, care au scos din insolvabilitate unele întreprinderi. Şi cu care avem o colaborare foarte bună. Ne prezintă informaţia, vin la noi să găsim soluţii, să discutăm unele proceduri de valorificare a întreprinderilor.
Însă este mare problemă acolo unde administratorii de insolvabilitate nu sunt de bună credinţă. Şi aici ar trebui prin legislaţie de a responsabiliza administratorii de insolvabilitate. De penalizat atunci când fac anumite lucruri care nu sunt nici în interesul debitorilor, nici a creditorilor. Şi atunci aduc prejudicii agenţilor economici din sectorul privat, dar şi statului”, a declarat directorul APP.
Recomandările noastre
