Sursa foto: buletin.de
Din cuprinsul articolului
Chiajna este una dintre localitățile din jurul orașului București care au cunoscut o explozie din punct de vedere urbanistic. Numărul celor care s-au mutat în zonele limitrofe a crescut. Chiar dacă este una dintre cele mai bogate localități din România, așezarea de la marginea sectorului 6 se confruntă cu o problemă majoră: Infrastructura.
Pe lista în care a fost inclusă Chiajna se află și alte localități din România. Florești din Cluj, Miroslava din Iași și Giroc din Timiș au venituri proprii mai consistente decât, de exemplu, Alexandria. Dar și față de orașe turistice celebre, cum sunt Bușteni sau Predeal, notează TVR Info.
Infrastructura, marea problemă din Chiajna
Singura problemă a acestor comune este infrastructura precară. Serviciile medicale sau educația sunt și ele slab dezvoltate. Autoritățile însă susțin că aceste aspecte se vor rezolva treptat.
Comuna Chiajna din Ilfov este mai bogată decât reședința județului Teleorman, Alexandria. Diferențele bugetare sunt semnificative.
„Activitățile economice, pentru că terenurile sunt mai ieftine, se localizează în aceste localități mici, în comune în general. Numai că aceste comune nu reușesc să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii pe ceea ce înseamnă dezvoltare edilitară și afaceri”, a explicat Dragoș Dincă, profesor universitar Administraţie Publică, SNSPA.
Micuța localitate de lângă București, mai profitabilă decât Hunedoara
Orașul Hunedoara, deși are în jur de 50.000 de locuitori, cu aproape 7 mii mai mulți decât comuna Chiajna (43.000). În 2022 a avut venituri proprii de 82 de milioane de lei. Cu 10 milioane de lei mai puțin decât Chiajna.
Comunele bogate se evidențiază și din punct de vedere demografic. Numărul de nașteri din Florești, suburbie a Clujului, cu câteva zeci de mii de locuitori, a fost anul trecut egal cu numărul nașterilor din Brăila. Brăila are sute de mii de locuitori.
Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor ajunge la aceeași populație, deși în 1992 de exemplu, Brăila avea de 39 de ori mai mulți locuitori.
Un semnal de alarmă transmis autorităților
Înflorirea acestor comune au și aspecte mai puțin plăcute: lipsesc infrastructura, iar serviciile medicale și nivelul educației nu au ținut pasul cu creșterea populației.
„Localitățile mici care se dezvoltă masiv nu au de regulă liceu, iar elevii de acolo consumă servicii educaționale și medicale din orașul mare lângă care se află. Asta creează o problemă de contribuție la crearea bunului public și pune o întrebare legitimă de dezvoltare a administrației publice”, a declarat Bogdan Voicu, sociolog, Institul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română
