Toni Neacșu, despre deciziile instanțelor în cazul Călin Georgescu: „Sunt multe lucruri ridicole”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, consideră că hotărârile pronunțate la intervale scurte în cazul lui Călin Georgescu ridică semne de întrebare privind modul în care judecătorii apreciază necesitatea măsurilor preventive. Acesta a criticat decizia Curții de Apel București prin care fostul candidat la alegerile prezidențiale a rămas în arest pentru încă 30 de zile.

Avocatul a vorbit și despre diferențele dintre soluțiile pronunțate de Tribunalul București și Curtea de Apel, afirmând că nu s-a mai confruntat cu o asemenea succesiune de hotărâri în cariera sa juridică.

Toni Neacșu, despre deciziile instanțelor în cazul Călin Georgescu

Fostul membru CSM a analizat situația măsurilor preventive dispuse în dosarul lui Călin Georgescu, după ce instanțele au adoptat soluții diferite la intervale de numai câteva zile. Curtea de Apel București a considerat necesară menținerea arestării preventive, în timp ce Tribunalul București hotărâse anterior înlocuirea acesteia cu o măsură mai puțin restrictivă.

Toni Neacșu a declarat că diferențele dintre hotărâri sunt neobișnuite, raportat la experiența sa profesională.

Cum îți dai seama pe unde pierde casa căldură. Testul simplu pe care îl poți face fără aparatură specială

Tinerii angajați ar putea primi 600 de lei lunar pentru chirie și reduceri de 50% la transport

„Eu nu am mai văzut decizii atât de diferite, la un interval atât de scurt. Curtea de Apel a decis că arestarea lui Călin Georgescu este legală și că acesta trebuie să rămână în arest preventiv. După doar câteva zile, Tribunalul a luat o decizie opusă și a înlocuit arestul cu o măsură mai blândă. Astfel de situații nu apar în dosarele obișnuite”, a spus avocatul în emisiunea lui Marius Tucă.

Avocatul consideră că diferențele de interpretare dintre magistrați pot avea legătură cu opiniile și orientările acestora. El nu a prezentat însă dovezi care să demonstreze că dosarul lui Călin Georgescu ar avea un caracter politic.

Fostul membru CSM vorbește despre diferențele de viziune dintre judecători

În analiza sa, Toni Neacșu a susținut că în sistemul judiciar există o tendință de împărțire a magistraților în tabere cu viziuni diferite.

Potrivit avocatului, această situație ar putea contribui la apariția unor hotărâri divergente, inclusiv în cauzele care îl privesc pe fostul candidat la alegerile prezidențiale.

„În justiția de astăzi, mă refer strict la judecători, a apărut o problemă gravă: ideologizarea. Judecătorii sunt împărțiți în două tabere, care sunt în conflict. Cred că acest lucru a influențat decizia în dosarul lui Călin Georgescu”, afirmă Toni Neacșu.

Declarațiile reprezintă interpretarea avocatului asupra hotărârilor judecătorești și nu stabilesc existența unei influențe politice asupra instanțelor.

Toni Neacșu. Sursă foto: captură video

Toni Neacșu critică prelungirea arestului preventiv

Călin Georgescu a fost vizat de mai multe decizii privind măsurile preventive, de la control judiciar și arest la domiciliu până la arest preventiv. În ultima etapă, Tribunalul București a dispus înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar, însă hotărârea a fost contestată de procurorii DIICOT.

Curtea de Apel București a admis contestația și a decis prelungirea arestării preventive pentru încă 30 de zile. Toni Neacșu a afirmat că nu identifică o explicație juridică pentru succesiunea acestor hotărâri, deși are aproape trei decenii de experiență profesională.

„Cred că e prima oară, totuși, în cariera mea destul de lungă când nu mai înțeleg absolut nimic. Adică nu mai înțeleg pur și simplu ce s-a întâmplat, în sensul în care nu văd o logică sau o rațiune juridică în toată desfășurarea aceasta de decizii ale instanțelor pe problema măsurii preventive, arestului preventiv, mă rog, în ce privește pe domnul Georgescu. Am o experiență destul de lungă, zic eu. E aproape de 30 de ani. Sunt multe lucruri pe care eu nu le-am mai văzut până acum și nu m-am mai întâlnit cu ea.”, a declarat avocatul.

Ce spune avocatul despre completele de divergență

Toni Neacșu a discutat și despre situațiile în care judecătorii dintr-un complet nu ajung la aceeași concluzie, fiind necesară soluționarea cauzei într-un complet de divergență. Fostul membru CSM a afirmat că asemenea proceduri au fost rare în activitatea sa de judecător, în special în cauzele care privesc măsurile preventive.

El consideră că diferențele de opinie apar mai frecvent în chestiuni care țin de fondul dosarului, precum stabilirea vinovăției sau pronunțarea unei condamnări.

„Eu, de exemplu, în cariera mea de judecător, nu cred că am intrat în complete de divergență de mai mult de două ori, să spunem, și cu siguranță nu pe astfel de proceduri, proceduri de măsuri preventive, care între noi fie vorba sunt și cele mai formale și cele mai subiective proceduri. Adică nu sunt cele în care judecătorii de regulă nu se înțeleg. Poți să nu te înțelegi pe condamnarea unei persoane, pe vinovăția ei, adică pe chestiuni de fond. Dar procedura arestării preventive în sine permite judecătorilor, în general, o doză de subiectivism”, mai spune Toni Neacșu.

Toni Neacșu: „Sunt multe lucruri ridicole în acest dosar”

Avocatul a comentat și existența unui alt dosar penal deschis în cazul lui Călin Georgescu, punând sub semnul întrebării relevanța acestuia pentru prelungirea arestării preventive. Toni Neacșu a afirmat că nu crede că judecătorii Curții de Apel și-au întemeiat hotărârea pe respectiva anchetă.

În opinia sa, argumentele referitoare la scanarea unui dispozitiv electronic nu ar fi suficiente pentru justificarea unei asemenea măsuri.

„Nu cred că cei de la Curtea de Apel s-au fundamentat pe acel dosar pentru a dispune prelungirea arestării preventive. Pentru că este ridicol din punct de vedere juridic. E adevărat că sunt multe lucruri ridicole în acest dosar. Și am spus că eu deja mă declar învins din punctul ăsta de vedere. Adică nu mai înțeleg mare lucru. Nu cred că au folosit asta. Pentru că prin teorie nu poți să distrugi un dispozitiv electronic în momentul în care îl scanezi. Și mai mult nici un inculpat, nici o persoană care face obiectul unor proceduri, nu are obligația să se dea singur în gât. Adică să stea lângă microfon și să vorbească, să spună ce infracțiuni fac eu. Astea sunt lucrurile elementare. Acel dosar este, în mod cert, din punctul meu de vedere, deschis doar pentru a fi folosit în această procedură. Se va închide probabil foarte repede.”, a mai declarat avocatul.

Afirmațiile privind scopul deschiderii dosarului și posibila închidere a acestuia reprezintă opiniile lui Toni Neacșu.

Călin Georgescu rămâne în arest preventiv până pe 27 noiembrie

Curtea de Apel București a decis miercuri, 28 octombrie 2026, menținerea în arest preventiv a lui Călin Georgescu, în dosarul de înșelăciune în care prejudiciul este estimat la peste 1,1 milioane de euro. Magistrații au respins contestația formulată de fostul candidat la alegerile prezidențiale și au admis-o pe cea depusă de procurorii DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București.

Decizia instanței este definitivă.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul inculpat împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia Penală. Admite contestaţia formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia Penală, pe care o desfiinţează", se arată în minuta sentinţei.

În urma rejudecării, Curtea de Apel București a dispus prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen cu 30 de zile, pentru perioada 29 octombrie – 27 noiembrie 2026, inclusiv.

Acuzațiile din dosarul cu prejudiciu de 1,1 milioane de euro

Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian sunt acuzați de procurori că ar fi constituit un grup infracțional organizat și ar fi indus în eroare un om de afaceri din România. Potrivit anchetatorilor, cei trei i-ar fi prezentat acestuia posibilitatea obținerii unei finanțări bancare de șase milioane de euro, în baza unui contract de creditare. Pentru accesarea împrumutului, omul de afaceri ar fi trebuit să depună o garanție de peste un milion de euro.

Ulterior, persoanele cercetate i-ar fi transmis că valoarea creditului ar putea fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția achitării unei garanții suplimentare. În aceste împrejurări, victima ar fi transferat încă 100.000 de euro.

Prejudiciul total reclamat în dosar depășește 1,1 milioane de euro. Cercetările penale continuă, iar acuzațiile formulate de procurori nu echivalează cu stabilirea vinovăției persoanelor investigate.