O inițiativă a Federației Mondiale a Maghiarilor a adus tensiune în Ținutul Secuiesc, unde se va organiza o campanie de strîngere de semnături.

Federația Mondială a Maghiarilor a organizat o campanie de strângere de semnături pentru o acțiune politică mai puțin întâlnită și care poate inflama spiritele în Ținutul Secuiesc.

Prin această campanie se urmărește ca secuii și ceangăii să fie declarați subcategorii ale națiunii maghiare, în România. Scopul este unul simplu, susțin analiștii politici. Prin declararea celor două categorii etnice ca făcând parte din națiunea maghiară, ar dispare din buletinele de analiză de la noul recensământ, identitatea de secui și cea ceangău.

Ceea ce se urmărește este un număr mai mare de etnici maghiari, cu cetățenie română, care ar putea folosi limba materne în administrația locală și în scoli.

Numai că acest lucru a fost obținut deja de minoritatea maghiară, prin lege aplicabilă pe teritoriu. României, care prevede că acolo unde există o pondere a minorității de 20 la sută, se pot fi amplasate înscripţii bilingve şi este permisă şi folosirea limbii materne în administraţia publică.

Șeful UDMR se declară secui

Vicepremierul României, Kelemen Hunor, care este și președintele UDMR, partid aflat la guvernare, se declară un secui autentic. Hunor a spus și cum se va declara la recensământul populației care va începe în acest an.

„Eu sunt secui, mama mea este secui, tatăl meu este secui, dar la recensământ mă declar maghiar! Păstrarea identităţii regionale este un lucru frumos, ceea ce nu trebuie demonstrat la recensământ”, a spus Kelemen Hunor.

În urma afirmaţiei preşedintelui UDMR, internetul a explodat, iar petiţia lansată pentru apărarea identităţii secuieşti a devenit, în anumite cercuri, deosebit de populară.

După patru zile, UDMR a anunţat că Hunor Kelemen va solicita şi în mod oficial modificarea chestionarului de recensământ în aşa fel încât în răspunsurile la întrebările privind naţionalitatea, pe lângă categoria maghiară, să fie inclusă ca o subcategorie şi identitățile regionale secuiești și ceangăi.

Câți oameni mai trăiesc în România

Ultimul recensământ a fost în 2011, iar România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori. În 2021, situația a devenit tragică,conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României a fost de 19,1 milioane de locuitori. În 1992, țara noastră avea 22,8 milioane de locuitori.

„Dacă ne uităm la dina­mica populaţiei rezidente, observăm o scădere foarte ac­centuată a populaţiei între cele două recensă­min­te: de la ultimul recen­să­mânt până în prezent avem o pierdere de cel puţin 1,1 mi­lioane de persoane la nivelul popu­laţiei rezidente“, a spus Tudorel Andrei, preşedin­te­le Institutului Naţional de Statistică (INS).

Un nou recensământ se va face în 2022. Specialiștii vor vedea exact care este numărul locuitorilor și al locuințelor. INS va începe o verificare de probă în acest an.