Jihadistul Kujtim Fejzulai a participat la un program de deradicalizare și a păcălit autoritățile austriece, convingându-le că nu reprezintă nici un pericol.

Kujtim Fejzulai, în vârstă de 20 de ani, care a ucis patru persoane și a rănit alte 22 într-un atac terorist cu arme de foc în Viena, luni, fusese condamnat pentru infracțiuni teroriste în aprilie 2019, după ce încercase să ajungă în Siria pentru a se înrola în ISIS.

În 2018, el a călătorit în Turcia, o țară de tranzit către Siria, dar poliția turcă l-a arestat două zile mai târziu într-o locuință conspirativă jihadistă.

Fejzulai, care este de origine albaneză, a stat patru luni în închisoare, în Turcia, după care a fost extrădat în Austria.

Considerat un „adult tânăr”, el a compărut doar în fața unei instanțe pentru minori, a fost condamnat la o pedeapsă de 22 de luni, dintre care a efectuat 14, fiind eliberat condiționat.

„S-a arătat reeducat”

Autoritățile austriece au dezvăluit că, în închisoare, a urmat un program de deradicalizare și a reușit să îl păcălească pe ofițerul care răspundea de el, convingându-l că nu reprezintă o amenințare teroristă.

Televiziunea ORF a relatat că, fără recomandarea acestuia, Fejzulai nu ar fi fost eligil să fie eliberat pe 5 decembrie 2019.

Directorul general pentru securitate publică, Franz Ruf, a declarat că jihadistul „s-a arătat ca fiind reeducat” și „aparent îndeplinise toate condițiile – mai ales programul de reeducare și examenul pentru eliberare condiționată”.

Ministrul austriac de Interne, Karl Nehamer, a fost mult mai direct în declarații, afirmând că islamistul „a reușit să înșele programul de deradicalizare al justiției”.

„Poveste de succes”

Atentatul de luni, de la Viena, al lui Kujtim Fejzulai, seamănă frapant cu atacul lui Usman Khan, din noiembrie 2019, de pe podul Londrei.

Khan era și el un terorist găsit vinovat, care fusese eliberat condiționat. Participa la un program de reabilitare, după eliberarea sa, când a înjunghiat mortal două persoane, ambele făcând parte din programul său de reeducare.

Mai mult, un raport despre realibilitarea deținuților islamiști, realizat de Kings College London, nota că Usman Khan „a fost considerat o poveste de succes pentru un extremist care și-a schimbat total viața”.

Și avocatul său a declarat că a fost „înșelat”, convins fiind că clientul său este total reeducat.

„Taqiyya”, falsa supunere

Raportul KCL, publicat în iulie, conchidea că deținuții jihadiști aplicau în marea lor majoritate strategia „falsei supuneri” – despre care cercetătorii au afirmat că se bazează pe conceptul islamic „taqiyya”, folosind viclenia pentru a-și ascunde intențiile reale – în timpul programelor de deradicalizare, pentru a convinge autoritățile că sunt reeducați, nu mai prezintă nici un pericol și pot fi eliberați.

Islamistul Adel Kermiche, care l-a decapitat pe preotul catolic de 85 de ani Jacques Hamel, în Franța, în 2016, a folosit și el strategia falsei supuneri pentru a obține eliberarea din închisoare, după ce fusese condamnat pentru că încercase să ajungă în Siria și să se alăture ISIS.

„Nu există jihadist reeducat”

Fostul membru Al-Qaida, devenit agent MI6, afirma că „nu există jihadist reeducat” și că programele de deradicalizare nu funcționează, fiind inutile.

„Singurul mod prin care (un jihadist) poate demonstra că a renunțat la extremismul violent este doar dacă ciripește ca un canar și oferă informații esențiale despre relațiile care i-au recrutat”, spunea Aimen Dean anul acesta, cerând pedepse mai mari pentru teroriști.