Astăzi publicăm în „Evenimentul Istoric” prima parte a unui document de o valoare excepțională pentru înțelegerea evenimentelor din decembrie 1989. O analiză a implicării trupelor speciale ale URSS în Revoluția Română. Ea este realizată de Tudor Păcuraru, un militar care în 1996 intră în rândul cadrelor militare active ale Serviciului Român de Informații. Se specializează în analiza-sinteza informațiilor clasificate. După ce vreme de mai bine de douăzeci de ani ocupă diferite funcții manageriale de nivel mediu în cadrul unităților centrale ale Serviciului Român de Informații, în 2017 se retrage din activitate.

De atunci scrie. Și a scris o lucrare extrem de curajoasă care contrazice toate tezele oficiale privind implicarea rușilor în răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu.

O implicare care continuă să rămână ascunsă pentru cei care anchetează, sau se fac că anchetează acele evenimente. „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa implicării unei armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 (…) Nu există nicio probă juridică privind participarea unor astfel de forţe în exercitarea inducerii în eroare din decembrie 1989“, scrie negru pe alb în rechizitoriul Parchetului Militar.

Până la acest moment, au mai existat indicii că versiunea oficială este una care ascunde adevărul.

În cartea „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” la pagina. 55, istoricul american Larry Watts susține faptul că ,,peste 25.000 din cei 37.000 de turişti sovietici care au considerat România locul preferat pentru vizite sau tranzit, în cele două săptămâni anterioare revoluţiei din decembrie 1989, au ales să nu mai plece timp de aproape un an, până în octombrie 1990, după ce guvernul român le-a cerut oficial şi insistent să părăsească ţara”.

Larry Watts făcea referire la o declarație a lui Petre Roman, citată de istoricul Alex Mihai Stoenescu: “La expunerea clară, concisă a lui Caraman (Mihai Caraman – n.r.), directorul Centralei de Informaţii Externe, am cerut sovieticilor să-şi retragă comandourile. Era vorba despre aproximativ 25.000 – 30.000 de oameni. S-au retras ca urmare a faptului că Gorbaciov modificase strategia şi spusese că URSS nu mai este jandarm în această zonă”.

Un alt document, dispărut din zona accesului public este „Punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989“, un document pe care l-am citit ca și jurnalist în 1993, dar pe care nu-l mai pot reciti astăzi. A dispărut în arhivele secrete. Însă mai pot fi recuperate fragmente din presă:

„Începând cu data de 9 decembrie 1989, numărul «turiştilor» sovietici în autoturisme particulare a crescut vertiginos (…)

Majoritatea ocupanţilor autoturismelor se aflau «în tranzit spre Iugoslavia», dar unora nu li s-a permis intrarea în această ţară, întrucât la bordul maşinilor s-au depistat arme (…)

Există şi date care nu lasă dubii asupra calităţii ocupanţilor.Cu ocazia unor controale efectuate de organele de poliţie ale judeţului Dolj, din documentele prezentate a rezultat calitatea de militar a majorităţii «turiştilor» (…)

În unele cazuri, s-a stabilit cu certitudine că este vorba de cadre de spionaj“.

În legătură cu acest aspect, procurorii militari apreciază că „un astfel de ordin (indiferent ce însemna el), nu a fost necesar, întrucât întreaga putere politico-militară a României, începând cu 22 decembrie 1989, a fost agreată şi acceptată de URSS“. Raportul a fost scris de un grup de ofițeri SRI (Stoian- Anghel-Cochinescu) ajutați de gen. Aurel I. Rogojan, sub coordonarea prim-adjunctului directorului SRI Victor Marcu. Nu s-a mai trecut de acest moment al punctului de vedere preliminar pentru că nimeni nu avea interes să o facă.

Până la acest moment. Tudor Păcuraru își pune câteva întrebări esențiale: Au fost sau nu și militari sovietici implicați în evenimentele sângeroase care au marcat căderea regimului Ceaușescu? Cine au fost aceștia? Cum au acționat? Ce dovezi mai putem găsi, azi, privind acțiunile lor? Cum arată derularea evenimentele din decembrie 1989, dacă o privim prin ochii lor? Iar răspunsurile, extrem de ingenios lucrate, le găsește în surse neaccesate de vreun procuror sau ofițer de informații: manualele secrete de cunoașterea armatelor străine ale DOD (Departament of Defense), armamentul și muniția folosită, uniformele și tacticile de infiltrare, organizarea și strategiile operaționale.

Sincer vă spun că atunci când Florian Bichir mi-a semnalat acest material eram sceptic. După ce l-am citit eram entuziast. Ceea ce sper să se întâmple și cu dumneavoastră.

“Evenimentul Istoric” așa cum v-am promis de la debutul revistei își continuă misiunea de scoatere la lumină a tuturor secretelor întunecate din istoria recentă a României!