Tensiuni și proteste violente în Europa. Cine le susține din umbră
- George Miloșan
- 27 octombrie 2026, 08:45
Sursa foto: Arhiva EVZ
Manifestațiile violente din ultimele săptămâni, care au traversat Europa de la Bruxelles și Paris la Atena trecând Barcelona și Tirana au adus la suprafață probleme care depășeau cu mult simple revendicări de natură economică, chiar dacă acestea din urmă au stat la originea lor.
Costul energiei și al vieții în general, presiunea pe venituri, chiriile și chestiunea locuinței, calitatea sistemului educațional, inflația și pensiile au alimentat o percepție pe care lumea o simțise încă din timpul crizei de acum 17-18 ani. Tinerii se simt frustrați, își pierd încrederea în instituții și privesc cu preocupare și teamă perspectiva personală. Trenul prosperității merge tot mai încet, iar în ultimii ani, înapoi.
În rândurile de mai jos voi încerca să realizez o radiografie a mișcărilor de pe continent – cauze, efecte, autori din umbră – cu trimitere spre ,,beneficiarii’’ externi ai acestui fenomen continental, pe care iarna nu-l va opri. Dimpotrivă.
Despre Occident știm, dar cum stă România
Episoadele de violență au revelat tensiuni sociale și etnice - urmare a zecilor de ani de migrație din vechile colonii, din zonele de conflict sau de unde se putea procura forță de muncă tânără și ieftină. Cineva trebuia să muncească pentru pensiile seniorilor din Occident. Franța, Italia, Belgia și Spania sunt campioane. Nu am menționat Regatul Unit pentru că nu mai este în UE, dar se pare că ... revine. Germania, cu AfD-ul în creștere, va fi următoarea pe listă. Pe eșichierul intern german sunt toate cauzele și rațiunile de mai sus, ba chiar mai multe.
Nici România nu stă mai bine. Nu avem tensiuni interetnice, dar ne putem mândri cu toate celelalte, cărora le adăugăm șocul inflaționist mult peste intensitatea acestuia în Occident, pericolul din Est, insecuritatea economică. Pe fondul ,,relaxării’’ între Moscova și Washington – cu toate consecințele în planul conflictului din Ucraina – Rusia își va arăta colții în nordul bazinului pontic multă vreme de acum încolo. Chiar în condiții de pace relativă cu Kievul.
Vulnerabilități în fața actorilor externi ostili, dar și a prietenilor
Asistăm la o combinație de vulnerabilități economice, sociale, instituționale și identitare care depășește capacitatea guvernelor de a-și orienta politica internă în sensul eliminării lor. Neputința guvernanților se vede cu ochiul liber. Câteodată, o descoperim în discursurile unora ca Trump, J.D. Vance sau Marco Rubio și nu pot să nu le dau dreptate. Cel puțin, în parte.
Pe acest fond continental și într-un context marcat de competiția geopolitică mondială – caracterizată printr-o ,,viteză’’ și schimbare de direcție fără precedent în istorie – fracturile din interiorul societăților democratice devin oportunități de presiune strategică pentru actorii externi. Și nu doar pentru cei ostili, dar din considerente de ,,estetică ideologică’’, mă voi referi doar la aceștia.Directorul MI-5 din Marea Britanie avertizează
La 13 octombrie, Ken McCollum - directorul general al serviciului intern britanic, MI-5 - lansa un avertisment anunțând ,,noua eră’’ în ceea ce privește securitatea națională care reclamă ,,un nou răspuns’’ în contextul geopolitic actual.
Tangențial, McCollum se referea și la protestele din Europa continentală – care nu atinseseră amploarea din săptămânile următoare – asociindu-le interferenței unor puteri străine. In viziunea lui, statele ostile, terorismul și evoluția tehnologică schimbă continuu elementele matricei amenințărilor la adresa societăților occidentale.
Analiza de ultimă oră – incompletă, desigur – a informațiilor privind evenimentele din Europa arată că dezinformarea radicală ridicată la rang de campanie ad hoc bine orchestrată și incitarea la violență conferă avertismantului lui McCollum o importanță particulară cu rădăcini adânci în realitatea continentală.
,,Micșunelele’’ lui Nicolae Ceaușescu
Directorul M-I5 ne-a arătat vârful icebergului, noi va trebui să-l studiem în profunzime. El se referea la ,,securitatea națională’’, noi trebuie să o gândim ca ,,securitate europeană’’. Mai mult, trebuie să abordăm subiectul prin prisma ,,securității României’’.
Observăm că în UE, cuvintele ,,apărare’’ și ,,securitate’’ au luat locul sintagmelor cu care ne obișnuisem în trecut, din sfera economică și politică, însă expresia ,,toți împreună, dar fiecare pentru el’’ e încă valabilă. Mai observăm că statele occidentale – unele amenințate direct de un domn, Medvedev pe numele lui – sunt mai ferite de pericol decât noi, românii.
Deci, nu ne putem limita să observăm, să extrapolăm doar ce ne interesează din ceea ce se întâmplă pe continent, să discutăm și să ne culcăm liniștiți, că ,,la noi nu se poate întâmpla, mămăliga nu explodează’’. Ne-am întoarce la gândirea ,,tip Ceaușescu’’ cu ,,răchita, plopul și micșunelele’’ lui.
Terenul de luptă cu actorii ostili sunt propriile noastre țări ...