International
Țările care poluează, obligate să achite despăgubiri. Explicația judecătorului Bogdan Aurescu
Poluare. Sursa foto Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a emis un aviz consultativ istoric, în care afirmă că statele care nu își respectă obligațiile legale în materie de protecție a mediului ar putea fi considerate vinovate de încălcări ale dreptului internațional și obligate să acorde despăgubiri țărilor grav afectate de schimbările climatice.
Țările care poluează, bune de plată. Ar putea achita despăgubiri
Avizul, adoptat în unanimitate, stabilește că nerespectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră constituie un act internațional ilicit, ceea ce deschide calea către posibile acțiuni legale împotriva statelor poluatoare.
Acesta a fost cerut de statul insular Vanuatu, la inițiativa unui grup de studenți, și este considerat un pas esențial în consolidarea justiției climatice globale.
„Criza climatică este o amenințare urgentă și existențială”, a declarat președintele CIJ, judecătorul Yuji Iwasawa.
Ce se va schimba
Deși nu are caracter obligatoriu, avizul Curții Internaționale de Justiție de la Haga poate avea un impact major asupra legislațiilor naționale și internaționale.
El creează un cadru juridic clar, pe care judecătorii, avocații și factorii de decizie din întreaga lume îl pot folosi pentru a trage la răspundere guvernele care nu adoptă măsuri adecvate în fața schimbărilor climatice.
„Este o preocupare la scară planetară care ameninţă toate formele de viaţă. Curtea emite acest aviz în speranţa că opiniile sale vor permite dreptului să inspire şi să orienteze acţiunile sociale şi politice pentru a rezolva actuala criză climatică”, a adăugat el.
CIJ a respins argumentul promovat de marile economii poluatoare, potrivit căruia tratatele climatice existente și negocierile anuale din cadrul conferințelor COP ar fi suficiente pentru combaterea crizei climatice. Curtea a subliniat că statele au obligații legale stricte de a proteja sistemul climatic global.
Proces. Sursa foto: Pixabay
Despăgubiri pentru statele afectate de poluare
În acord cu poziția exprimată de statele insulare mici, instanța a reafirmat că protejarea climei este un drept și o responsabilitate față de generațiile actuale și viitoare. Este o poziție semnificativă, mai ales în contextul în care marii emițători de gaze cu efect de seră au evitat până acum să recunoască, în mod oficial, drepturile juridice ale celor nenăscuți.
Potrivit Curții, cel mai sensibil punct al avizului – și probabil cel care va provoca cea mai mare opoziție din partea statelor dezvoltate – este concluzia că țările care contribuie semnificativ la schimbările climatice ar putea fi obligate să ofere despăgubiri celor care suferă cel mai mult de pe urma acestor efecte.
„Consecinţele juridice ale săvârşirii unui fapt internaţional ilicit pot include (...) repararea integrală a prejudiciului suferit de statele lezate sub formă de restituire, compensare şi satisfacţie”, a declarat Yuji Iwasawa.
Curtea Internațională de Justiție a precizat că, pentru ca un stat să fie tras la răspundere și obligat să plătească despăgubiri, trebuie demonstrată o legătură clară și directă între acțiunea ilegală și prejudiciul produs. Deși o astfel de cauzalitate este dificil de dovedit în fața unei instanțe internaționale, ea nu este imposibilă, au subliniat cei 15 judecători ai Curții.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, acesta este doar al cincilea aviz adoptat în unanimitate de CIJ în cei 80 de ani de existență ai instituției.
Poziția judecătorului Bogdan Aurescu
Judecătorul Bogdan Aurescu a votat în favoarea Avizului Consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor legate de schimbările climatice, însă a susținut că documentul este prea rezervat în tratarea a două chestiuni esențiale: creșterea nivelului mării și dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil.
Bogdan Aurescu. Sursa foto: facebook/Ministerul Afacerilor Externe
În ceea ce privește creșterea nivelului mării, judecătorul Bogdan Aurescu a salutat faptul că avizul recunoaște că statele nu au obligația de a-și actualiza coordonatele maritime deja stabilite conform Convenției ONU privind dreptul mării (UNCLOS).
„Din păcate, multe dintre aceste baze juridice care susțin concluzia nu se regăsesc în conținutul Avizului, iar poate cea mai notabilă lipsă este menționarea principiului stabilității juridice, al securității, certitudinii și previzibilității.
Acest principiu general, demonstrat clar de către state în exemplele deja menționate în paragraful anterior și ilustrat amplu de Comisia de Drept Internațional (CDI), se aplică tuturor aspectelor legate de creșterea nivelului mării, inclusiv menținerii bazelor maritime fixe, continuității statalității și chestiunii legate de rebus sic stantibus (schimbarea circumstanțelor)”, arată judecătorul.
Despre lipsa unei analize privind dreptul la un mediu curat
Totuși, el și-a exprimat regretul că opinia nu face referire explicită la principiul esențial al stabilității juridice, care ar fi oferit un fundament suplimentar pentru această concluzie.
„Ar fi fost potrivit ca Avizul să includă (cel puțin) o referire la acest principiu — ca fundament pentru păstrarea bazelor existente și, implicit, a limitărilor exterioare ale zonelor maritime, precum și pentru păstrarea delimitărilor maritime existente și continuitatea statalității — și la obligația de a respecta acest principiu”, a adăugat el.
Ce lipsește
Aurescu susține că practica statelor de a menține bazele maritime fixe – chiar și în contextul retragerii liniei de coastă – este una consistentă, răspândită la nivel global și susținută de opinio juris, ceea ce înseamnă că această abordare a devenit deja parte a dreptului internațional cutumiar.
„De asemenea, regret profund faptul că instanța nu a recunoscut în mod clar că „bazele fixe” în contextul creșterii nivelului mării au devenit deja parte a dreptului internațional cutumiar.
Aurescu consideră că CIJ a ratat ocazia de a afirma clar această evoluție a dreptului internațional și de a consolida protecția juridică a statelor afectate de schimbările climatice, în special a celor insulare.
„Interpretarea Convenției ONU privind dreptul mării (UNCLOS), conform căreia statele nu sunt obligate să-și actualizeze bazele (listele sau hărțile cu coordonatele geografice care descriu aceste baze), odată ce au fost stabilite conform convenției, reprezintă nu doar o interpretare corectă a UNCLOS, ci — sunt ferm convins — deja o normă a dreptului cutumiar internațional”, a mai spus Aurescu.
Solicitarea cunoscutului judecător
Judecătorul Aurescu remarcă, de asemenea, absența unei evaluări adecvate a dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil, pe care îl consideră deja consacrat ca normă de drept cutumiar internațional. În opinia sa, avizul ar fi trebuit să abordeze această temă cu mai multă fermitate și să reflecte mai clar realitățile juridice și climatice actuale. Totodată, el subliniază că o poziție mai hotărâtă din partea Curții ar fi oferit un mesaj puternic de susținere a interesului comun global în fața crizei climatice.
„Această regulă cutumiară s-a format de cel puțin un deceniu. Încă din 2020, CDI a identificat că, cel puțin în regiunile Pacificului și Asiei de Sud-Est, există o practică larg răspândită și constantă care sprijină permanența granițelor maritime”, mai arată Bogdan Aurescu.
