Editura Evenimentul si Capital

Evenimentele de la Târgu Mureș au grăbit renașterea Securității

Autor: | | 7 Comentarii | 7422 Vizualizari

SRI apărea, oficial, pe 26 martie 1990, după ce confruntările dintre români și maghiari avuseseră darul să convingă bună parte din populație că e nevoie de un nou serviciu secret.

Consiliul Frontului Salvării Naționale a emis, pe 29 decembrie 1989, o hotărâre de dizolvare a tuturor organelor de securitate, iar pe 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181 a fost înființat Serviciul Român de Informații, instituție de stat specializată în domeniul culegerii de informații privind siguranța națională, director fiind desemnat Virgil Măgureanu, care a rămas în funcție până pe 25 aprilie 1997. Însă, SRI s-a născut, practic, pe 24 martie 1990, la doar câteva zile după conflictele sângeroase de la Târgu Mureș, ceea ce a menținut suspiciunea că evenimentele de acolo au fost instigate de foștii securiști care se vor regăsi în structurile noului serviciu de informații.

Desființată formal, Securitatea a dat cei mai mulți ofițeri în noile servicii de informații înființate după revoluție – SRI, SIE și celebrul „Doi și-un sfert” – serviciul de informații al Ministerului de Interne. În ianuarie 1990, fosta Direcție de Informații Externe a Securității devenise, fără epurări, Serviciul de Informații Externe. Iar în februarie, majoritatea ofițerilor de la Securitatea București fuseseră cooptați în unitatea militară 0215, „Doi ș-un sfert”. Serviciul Român de Informații avea, la înființare, aproximativ 8.000 de angajați, dintre care circa 3.000 proveneau atât din fosta Securitate, cât și din diverse structuri ale Armatei.

Măgureanu lucra în sediul Ministerului Turismului

Ion Iliescu îi încredințase, după execuția cuplului Ceaușescu, lui Virgil Măgureanu misiunea de a crea un nou serviciu secret. În același timp, Gelu Voican Voiculescu primise sarcină de la Guvern să restructureze întreaga activitate informativă.

Virgil Măgureanu coordona dintr-un birou de la Ministerul Turismului re-ierarhizarea rețelelor de ofițeri din județe. Gelu Voican Voiculescu urmărea, spunea el, „spargerea monopolului” unui singur serviciu. În lunile ianuarie, februarie și martie, în Târgu Mureș au avut loc o serie de instigări, manipulări și acuzații, în urma cărora românii și maghiarii au fost ațâțați unii contra altora. Una dintre teoriile care au circulat a fost că la originea dezbinării au fost securiști care urmăreau înființarea cât mai rapidă a noului serviciu secret, continuator al Securității. Ceea ce avea să se întâmple la câteva zile de la dramaticul 20 martie.

Provocări și profanări

Dar iată cum s-a ajuns până la moarte de oameni. Pe 15 martie 1990, maghiarii aniversau Revoluția ungară de la 1848. Cu această ocazie se arborează drapelul maghiar pe instituțiile publice, primării, case de cultură, școli, spitale, case particulare. Se schimbă însemnele și textele incizate pe monumentele armatei române. Se depun coroane de flori cu drapelul maghiar. La Sovata este dată jos statuia lui Nicolae Bălcescu, iar la Târgu Mureș este profanată de mai multe ori statuia lui Avram Iancu. Din Ungaria sosiseră în Ardeal peste 10.000 de persoane care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata, Târgu Mureșși alte localități, au sfidat autoritățile și însemnele românești, au strigat lozinci antiromânești, au inițiat și au încurajat atitudinile antiromânești.

Corespondentul TVR Dorin Suciu, prezent pe durata evenimentelor la Târgu-Mureș, consemna în jurnalul său:

10 martie

La Sovata a fost doborâtă de pe soclu statuia lui Bălcescu. „Vatra Românească” protestează.

12 martie

Începe la IMF Târgu-Mureș greva studenților maghiari. Au posibilitatea de a da concurs de admitere în limba maternă, dar vor locuri separate la admitere. Fac cursuri în limba maghiară, dar vor ca și lucrările practice precum și practica medicală s-o facă tot în limba maghiară precum și afilierea IMF Târgu-Mureș la o Universitate „Bolyai”.

13 martie

Filmez greva. Studenții maghiari stau pe scările institutului înfofoliți în pături cu o carte în mână. Pe pereți lozinci în limba maghiară. Au apărut foarte prompt reporteri străini, occidentali. Mulți vorbesc maghiara. De exemplu, cei din Olanda…

15 martie

Miercurea Ciuc. Mă întîlnesc la ora 9 cu Nicolae Melinescu, coleg de redacție venit din București. Intenționează să facă un reportaj la Ciumani cu constructorii de căsuțe de vacanță în perspectiva cumpărării uneia. Surpriză pe drum. Începînd cu ieșirea din Miercurea Ciuc și terminînd cu Ciumani lîngă Gheorgheni – toate satele au abordat tricolorul maghiar roșu-alb-verde. Sute și sute de steaguri. Drapelul românesc doar pe clădirile oficiale. Coborâm din mașină, examinăm steagurile. Toate identice ca mărime, pânză de calitate, întrebăm, râzând cam galben dacă n-am fost cumva peste noapte ocupați de Ungaria și noi nu știm?

Este vorba, ni se explică, de aniversarea a 142 de ani de la Revoluția maghiară de la 1848. Rotundă cifră! Filmăm la Ciumani. La întoarcere oprim la Ciceu. Dinspre gară răsună din difuzoarele puse la maxim imnul de stat maghiar. La Miercurea Ciuc aflăm de la colegii de la „Adevărul Harghitei” că la monumentele lui Bălcescu și Petofi din centrul orașului în ciuda regulilor de protocol, primul a fost arborat drapelul maghiar.

16 martie

Ne întoarcem la Târgu Mureș. Ora 18. La intersecția din cartierul Tudor Vladimirescu lume adunată. În cursul zilei, a avut loc un incident la farmacia nr. 28. Informații confuze: n-au vrut să servească un bătrân pentru ca vorbea românește, s-a arborat o lozincă și drapelul maghiar, oamenii se contrazic. Cert este că sunt iritați. N-am făcut niciodată paradă de românism, dar și eu mă simt jignit.

Ora 20. În apropierea locuinței mele de pe Bdul 1 Decembrie 1918 o mașină marca „Trabant”, condusă de un maghiar, intră în plină viteză în coloana de români, care, cu steaguri tricolore, se îndreaptă spre centru. Sunt rănite 14 persoane, una foarte grav. Trabantul e răsturnat și i se dă foc. Demonstrație în fata căminelor studențești. Se scandează „Trăiască, trăiască, trăiască Ardealul, Moldova și Țara Românească”.

17 martie

Miting de protest al stu denților români împotriva perturbării activității IMF prin greva studenților maghiari. Filmez. Incident în cursul mitingului ținut la Polivalentă, de fapt o provocare. A fost imobilizat un individ cu un cuțit în mână în timp ce încerca să înjunghie un participant.

Împreună cu Adrian Popescu, fotoreporter la Agenția Reuters, îl căutăm la Poliție pe șoferul Trabantului kamikaze. Se numește Nagy Samuel. Față neomenească, tumefiată groaznic. Pretinde că era beat. Incoerent, se contrazice mereu. Aflu că a existat și o Dacie albă cu nr. 1-MS-5122 care i-a fugărit pe demonstranți în seara zilei de ieri. De unde atâta ură?

19 martie

Miting românesc în fața „primăriei județene”. După ceea ce se scandează, îți dai seama de starea de spirit care s-a închegat. „Murim, luptăm, Ardealul nu-l cedăm!”, „Limba română să fie stăpînă!”, „Iliescu nu uita și Ardealul-i țara ta!”. Se cântă Hora Unirii. E clar că, după ce au fost jigniți și speriați de evenimentele din 15 și 16 martie, acum se simt frustrați și abandonați. De altfel, starea asta e mult mai veche. Filmez. Reacții de furie. Intru în sediu. Filmez din balcon. Mulțimea cere demisia lui Kincses Elod, membru al Comitetului județean CPUN, cel care, prin tertipuri avocățești, a încercat să demonstreze că românii sunt profanatorii propriilor lor simboluri naționale. K.E. încearcă să vorbească. E huiduit minute în șir. Cumplită ipostază! Până la urmă e silit să-și dea demisia. Scot filmul din aparat. O mașină specială pleacă cu el la București.

Halep, BOOM FINANCIAR! Câți BANI a câștigat Simona la Miami

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI