Uniunea Europeană. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Belgia a depășit Franța în clasamentul deficitului public din zona euro în 2025, relatează lesechos.fr. Creșterea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice riscă să agraveze situația financiară a statelor europene.
Belgia a depășit Franța și a devenit statul cu cel mai ridicat deficit public din zona euro
La finalul anului 2025, Belgia a înregistrat cel mai mare deficit public din zona euro, ajungând la 5,2% din produsul intern brut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Franța a urmat-o foarte aproape, cu un deficit de 5,1% din PIB, situându-se clar peste media regiunii.
În ansamblu, statele din zona euro au consemnat un deficit mediu de 2,9% din PIB. La nivelul întregii Uniuni Europene, dezechilibrul este mai pronunțat. Este influențat în special de cheltuielile ridicate din Polonia, unde investițiile în apărare au crescut semnificativ. Dar și de situația din România, unde deficitul a atins 7,9% din PIB anul trecut.
Deficit / sursa foto: dreamstime.com
Cheltuielile publice și nivelul datoriei rămân ridicate în marile economii europene
Franța continuă să se remarce printr-un nivel ridicat al cheltuielilor publice, acestea reprezentând 57,2% din PIB. Totuși, în ultimii doi ani, această poziție a fost depășită de Finlanda, care a intrat sub monitorizarea Comisiei Europene pentru deficit excesiv.
În același timp, Germania a depășit pragul de 50% din PIB în ceea ce privește cheltuielile publice, pe fondul unei creșteri economice modeste și al măsurilor de stimulare a economiei. Un nivel similar este înregistrat și de Polonia.
Datoria publică din zona euro a crescut anul trecut până la 87,8% din PIB. Franța se situează mult peste această medie, cu un nivel al datoriei de 115,6% din PIB.
Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică riscurile economice pentru Europa
Începutul anului 2026 este marcat de incertitudini majore pentru economiile europene. Conflictul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului a determinat o creștere a prețurilor la hidrocarburi.
Pentru Europa, care depinde în mare măsură de importurile de energie, această evoluție se traduce prin presiuni inflaționiste și o încetinire a creșterii economice. Consumul este afectat, iar perspectivele bugetare devin mai fragile.
Guvernele europene sunt prinse între nevoia de austeritate și presiunea socială
Pe fondul unei creșteri economice slabe, autoritățile ar putea fi nevoite să reducă cheltuielile pentru a limita derapajele bugetare. În același timp, populația solicită sprijin financiar, inclusiv subvenții pentru costurile cu energia și combustibilii.
Această situație creează o tensiune între disciplina fiscală și necesitatea intervenției statului, complicând deciziile guvernamentale.
Creșterea dobânzilor majorează costurile datoriei publice
Noua etapă de creștere a prețurilor ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor. Această evoluție ar avea efecte directe asupra finanțelor publice.
Dobânzile pe termen lung la care se împrumută statele europene au crescut deja de la începutul conflictului, inclusiv în cazul Franței. Pentru această țară, costul dobânzilor a urcat de la 1,9% din PIB în 2022 la un nivel estimat de 2,5% în 2026.
„Este o problemă pentru state, mai ales pentru cele care nu reușesc să își reducă deficitul structural”, a declarat Nicolas Forest, director de investiții în cadrul companiei Candriam.
El a mai spus că „acest lucru complică situația și reduce marjele de manevră ale unor țări precum Belgia și Franța”, exprimând îngrijorări legate de o posibilă creștere suplimentară a dobânzilor dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă rapid.
