Summit-ul NATO de la Londra se anunță unul dintre cele mai tensionate din istorie.

UPDATE - „Trebuie să stabilim împreună care sunt ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cine sunt adversarii noştri, cum se relaţionează NATO cu noile puteri - de exemplu, ce abordare va avea NATO faţă de China. Sunt întrebări foarte legitime şi aceste chestiuni trebuie clarificate. Cum, de exemplu, trebuie să clarificăm cum abordăm terorismul internaţional, cum se abordează teatrele de război unde NATO nu este prezentă ca atare, dar sunt prezenţi membrii noştri. Trebuie să existe o corelare între noi şi dacă misiunea nu este expres una NATO, ca să evităm, de exemplu, situaţii cum au apărut în Siria”, a arătat şeful statului.

Concluzia principală în urma reuniunii, potrivit acestuia, este că NATO este unită.

„Suntem uniţi, NATO este puternică şi mergem împreună mai departe, fără niciun semn de întrebare. Cu această ocazie, s-a reiterat importanţa alocării de resurse, acel 'burden sharing', şi naţiunile care nu au ajuns încă la 2% majoritatea şi-au luat angajamentul ferm şi astăzi să accelereze procedura de alocare bugetară, pentru a ajunge şi ei la 2%. S-a discutat, evident, despre procesul de reflecţie sau despre un proces de stabilire a unor strategii pentru NATO. Însă discuţiile au fost foarte bune şi am decis împreună ca, sub conducerea secretarului general, să demareze un astfel de proces de reflecţie”, a afirmat şeful statului.

Relaţia transatlantică „nu a fost pusă la îndoială de nimeni”, a adăugat Iohannis, care a spus că a subliniat, alături de mulţi lideri, importanţa acesteia, însă a arătat că este nevoie de un proces de reflecţie.

Întrebat cu privire la afirmaţia făcută de preşedintele francez, Emmanuel Macron, conform căreia „NATO ar putea fi în moarte cerebrală”, Klaus Iohannis a arătat că „aceasta nu a fost luată ca atare”.

„A fost o afirmaţie - a şi reiterat preşedintele Macron acest lucru - care a dorit să şocheze un pic, ca să iniţieze un proces de reflecţie. Şi noi toţi suntem de acord că NATO este puternică, fiindcă membrii NATO sunt state democratice. Iar discuţia face parte din democraţie. Fără discuţie, nu poate să existe o democraţie şi, în acest fel, lucrurile sunt convins că vor merge foarte bine mai departe”, a mai afirmat el.

Şeful statului a precizat că în cadrul reuniunii NATO a fost salutată prezenţa Macedoniei de Nord ca al treizecilea membru al Alianţei.

„De asemenea, am hotărât în cadrul NATO să sprijinim Albania pentru a trece mai uşor peste urmările cutremurului”, a mai spus Iohannis

ȘTIRE INIȚIALĂ - Numeroasele subiecte de pe agenda oficială, dar mai ales cele neoficiale, fac din ediția actuală o întâlnire care nu va fi prea curând uitată.

Prezent la această reuniuni, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre interesele României în zonă și anume securizarea flancului estic al Alianței. Exact ceea ce își dorește Vladimir Putin să nu se întâmple!

Klaus Iohannis le-a reamintit liderilor NATO cât de importantă este regiunea Mării Negre pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică, nu numai pentru statele est-europene.

Cu toate că în cadrul NATO există voci care cer îmbunătățirea relațiilor cu Moscova, România rămâne fermă pe poziții și le reamintește partenerilor militari pericolul reprezentat de o Rusie subevaluată.

„Astăzi am reiterat importanța regiunii Mării Negre pentru întregul NATO. Atitudinea față de Rusia rămâne la fel. Unii au subliniat nevoie unei îmbunătățiri a comunicării, dar consolidarea flancului estic este prioritară”, a precizat Iohannis.

Printre altele, șeful statului s-a referit și la tehnologia 5G, despre care a spus că „ține de securitate națională”.