Summit B9, la Bucuresti. Președintele României, Klaus Iohannis, găzduiește, vineri,10 iunie, Summitul „B9”, care se va desfășura la Palatul Cotroceni. La eveniment participă șefi de state din cele nouă state membre. Evenimentul este organizat la invitația președintelui României și a președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda. Mai trebuie menționat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost diagnosticat cu Zona Zoster și nu va fi prezent fizic la summit, dar va interveni online.

UPDATE 2: Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, participanți la Summitul B9 de la București, au dat publicității o declarație comună – Declarația Summitului B9.

Documentul atrage atenția asupra Rusiei, considerată cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice și solicită NATO să tragă concluziile necesare din războiul declanșat în Ucraina.

În cele ce urmează vă prezentăm textul final al Declarației Summitului B9 de la București

„1. Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul Bucureşti 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme.

2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului şi a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaţionale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieţi omeneşti şi enorma suferinţă umană şi distrugere şi ne angajăm să aducem în faţa justiţiei pe toţi cei responsabili de atrocităţi şi crime de război. Solicităm Rusiei să îşi modifice comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocităţile şi crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internaţional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia.

3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, faţă de Preşedintele, de Parlamentul şi Guvernul său alese în mod democratic, faţă de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a ţării şi a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate şi politică externă, fără interferenţe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru faţă de aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâţi să continuăm şi să creştem asistenţa pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică şi puternică este importantă pentru securitatea şi stabilitatea Europei. Am oferit protecţie pentru milioane de refugiaţi ucraineni.

4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit şi că unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, şi-a întărit postura de descurajare şi apărare terestră, maritimă şi aeriană, inclusiv prin creşterea prezenţei de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înfiinţate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia şi au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare şi apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă şi adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificităţile naţionale şi în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune şi a asigura apărarea, contestarea şi prevalenţa pe întreg spectrul operaţional, împotriva ameninţărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creştem prezenţa aliată multidimensională şi să asigurăm forţe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forţe şi mijloace, aranjamente sporite de comandă şi control, apărare consolidată aeriană şi împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătăţită, mobilitate militară şi acces sustenabil la lanţul de aprovizionare cu combustibil.

5. Am agreat că trebuie să fim pregătiţi pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securităţii, inclusiv cele hibride, cibernetice şi cele vizând dezinformarea, şi să ne consolidăm rezilienţa. Am fost de acord că terorismul rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi şi că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianţei necesită eforturi continue şi vigilenţă din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie şi la migraţia ilegală, o provocare serioasă care necesită atenţia noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicaţii serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.

6. În acest moment critic, am subliniat importanţa unei legături transatlantice durabile, America de Nord şi Europa fiind solidare în cadrul Alianţei. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.

7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcţia pe care va merge Alianţa în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluţii, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi va reînnoi atenţia acordată sarcinii principale a Alianţei şi celei mai mari responsabilităţi ale sale - şi anume apărarea colectivă - fiind evidenţiat în acelaşi timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea şi securitatea globale şi transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor şi cooperării politice, şi sublinierea angajamentului de a îmbunătăţi mobilitatea militară.

8. Politica NATO a Uşilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei şi Suediei de a solicita aderarea la NATO şi aşteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi Georgiei. Vom continua eforturile pentru creşterea rezilienţei lor, recunoscând faptul că securitatea şi stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spaţiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică şi sprijinul pentru Bosnia şi Herţegovina, în calitate de stat aspirant.

10. Suntem pregătiţi să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creşterea bugetelor de apărare şi să alocăm cel puţin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creşterea finanţării comune.

11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică”, se arată în documentul adoptat de participanți.

UPDATE 1: Summitul găzduit de Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda a început. Președintele american Joe Biden a ținut să  transmită un mesaj.

"Președintele Biden le urează aliaților noștri de la București Nouă (B9) un summit de succes astăzi și așteaptă cu nerăbdare să îi revadă la Summitul NATO de la Madrid. SUA se angajează să apere flancul estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii și să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina", potrivit unui mesaj postat pe contul de Twitter al Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA.

President Biden wishes our Bucharest Nine (B9) Allies a successful summit today and looks forward to seeing them at the NATO Summit in Madrid. The US is committed to defending NATO’s eastern flank, bolstering the region’s energy security, and working together to support Ukraine.

— National Security Council (@WHNSC) June 10, 2022

Se dă startul celui mai important Summit la București „B9”, preambul al summitului NATO de la Madrid. Deşi trebuia să fie prezent fizic la summit şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, acesta nu mai vine la Bucureşti, din motive medicale.  Reprezentanţii celor nouă state membre de pe Flancul Estic ar urma să adopte o declaraţie comună, care să reprezinte o poziţie unită la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la finalul lunii iunie

„Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 are o importanță deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a provocărilor comune și multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum și întreaga regiune euroatlantică”, anunță Administrația Prezidențială.

La summitul București „B9” participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Agenda de lucru şi ceremonia primirii oficiale la Palatul Cotroceni

Conform agendei, ceremonia primirii oficiale a şefilor de state va avea loc vineri, începând cu ora 14,40, în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, urmată, la ora 14,55, de o fotografie de familie în Sala Unirii.

În deschiderea sesiunii plenare a summitului, care va începe la ora 15,00, vor avea intervenții președintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda. La ora 17,15 sunt programate declaraţii de presă comune ale preşedinţilor României şi Poloniei.

Întâlnirea vizează pregătirea celor mai importante decizii ale summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie 2022, și va aborda, consecințele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și răspunsul Alianței la acestea. Continuarea sprijinului pentru creșterea rezilienței Ucrainei și a partenerilor din Vecinătatea Estică în fața amenințărilor și provocărilor cu care se confruntă aceștia, precum și politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv în ceea ce privește procesul de aderare al Finlandei și Suediei, vor fi, de asemenea, abordate în cadrul discuțiilor.

Restricții de trafic vineri, 10 iunie, în Capitală

Vineri, 10 iunie, în Capitală are loc Summitul Formatului București 9 „B9”, iar autoritățile au dispus o serie de măsuri pentru şoferi, astfel încât să vină în sprijinul bucureștenilor, pe tot parcursul evenimentului. Astfel, pentru șoferi vor fi dispuse măsuri de fluidizare a traficului rutier și, în acest context, Brigada Rutieră le solicită conducătorilor auto să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor.

Mai exact, acestora li se recomandă, ca vineri, 10 iunie, în intervalul orar 11:00 – 15:00 și 18:00 – 21:00, să evite deplasarea pe DN1 (Drumul Național 1), pentru a preîntâmpina formarea unor eventuale ambuteiaje, transmite Brigada Rutieră.