Străzile Iranului ard. Proteste masive și violențe în fața liderului suprem Khamenei

Proteste Iran / sursa foto: arhiva EVZ

Iranul se confruntă cu cea mai amplă mișcare de contestare a regimului de la revoluția din 1979, după ce mii de cetățeni au ieșit în stradă vineri, în pofida unei represiuni violente și a unei blocade totale a internetului, potrivit The Guardian.

Iranul se confruntă cu noi proteste

Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că autoritățile nu vor ceda în fața protestelor și a catalogat manifestanții drept „sabotori”, acuzând în același timp Statele Unite că stau în spatele tulburărilor care zguduie țara.

Protestele au izbucnit inițial după o scădere abruptă a valorii rialului, moneda națională, dar nemulțumirile s-au extins rapid, transformând manifestațiile într-o adevărată contestare politică. În orașe precum Teheran, Mashhad, Tabriz, Qom și Zahedan, oamenii au ieșit în stradă scandând lozinci împotriva liderului suprem și cerând reforme imediate.

În cartierul Sadatabad din Teheran, protestatarii au bătut în oale și au strigat împotriva autorităților, în timp ce în Mashhad și alte orașe, videoclipuri verificate arată mulțimi care participă la demonstrații masive.

Răspunsul statului a fost extrem de dur. Potrivit organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, cel puțin 51 de persoane au fost ucise, inclusiv copii, iar sute au fost rănite. Peste 2.000 de persoane au fost arestate, iar autoritățile judiciare au promis pedepse „maxime și decisive” pentru cei implicați în proteste.

Forțele de securitate, inclusiv poliția și milițiile paramilitare, au fost implicate în reprimarea violentă a manifestațiilor, folosind arme de foc, gloanțe de cauciuc și vehicule pentru a dispersa mulțimile.

Internetul a fost blocat

Blocada internetului, introdusă joi seara, a redus aproape complet fluxul de informații din Iran, făcând imposibilă transmiterea de date sau videoclipuri către exterior.

ONG-uri precum Amnesty International au declarat că această măsură servește pentru a „ascunde amploarea încălcărilor drepturilor omului și crimele comise de autorități împotriva protestatarilor”. Monitorul Netblocks a raportat că internetul rămâne blocat de peste 36 de ore.

Protestele de vineri au urmat unor manifestații masive joi, considerate cele mai mari din Iran de la mișcările de contestare din 2022-2023, declanșate de moartea în custodia poliției a tinerei Mahsa Amini, reținută pentru încălcarea regulilor vestimentare pentru femei.

Experții spun că situația este mai tensionată acum din cauza crizei economice prelungite, precum și a tensiunilor generate de conflictul recent dintre Iran, Israel și Statele Unite.

Protestatarii nu renunță

Reacțiile internaționale au fost rapide. Liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au emis o declarație comună prin care solicită Iranului să dea dovadă de reținere și să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv libertatea de exprimare și dreptul la adunări pașnice.

Departamentul de Stat al SUA a catalogat acuzațiile oficialilor iranieni, care dau vina pe Israel și Washington pentru proteste, drept „delirante” și un efort de a distrage atenția de la problemele interne.

În ciuda represiunii, demonstranții au continuat să răspundă apelurilor opoziției aflate în exil, inclusiv cele ale lui Reza Pahlavi, fiul fostului șah, care a îndemnat la noi manifestații și a cerut sprijin internațional.

Protestatarii au arborat steaguri pre-revoluționare, au incendiat clădiri ale radiodifuziunii de stat și au confruntat forțele de ordine, arătând că opoziția tinde să se consolideze chiar și în fața represiunii brutale.

Tinerii participanți la demonstrații au declarat că nu se vor retrage și că sunt dispuși să continue lupta pentru schimbare. Studenții din Teheran folosesc rețele alternative și „tuneluri” digitale pentru a comunica, încercând să ocolească blocada internetului.

În mai multe orașe, protestatarii neînarmați aruncă pietre și obiecte către forțele de securitate, ca răspuns la focurile de armă, iar violențele continuă să se intensifice.

Pe fondul acestor evenimente, autoritățile iraniene continuă să prezinte o imagine controlată a situației prin intermediul televiziunii de stat, care difuzează demonstrații pro-guvernamentale și transmite că viața merge „normal” pentru majoritatea iranienilor. Totuși, realitatea din stradă arată altceva: nemulțumirea publică și dorința de schimbare rămân puternice, iar viitorul regimului este din ce în ce mai incert.