Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut o conferință de presă comună la București împreună cu președintele României, Klaus Iohannis.

Decizia de întărire a forțelor și a echipamentelor militare NATO pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice luată la summitul de la Madrid trebuie pusă în aplicare cât mai curând posibil, a declarat astăzi președintele României, Klaus Iohannis.

NATO trebuie să-și consolideze flancul estic, afirmă președintele României

Vorbind la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la București, înaintea întâlnirii de două zile a miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO, Iohannis a mai declarat că regiunea extinsă a Mării Negre are nevoie de sprijin.

La rândul său, Jens Stoltenberg a spus că Rusia va continua probabil atacurile asupra rețelei electrice, a infrastructurii de gaze și a serviciilor de bază pentru cetățenii Ucrainei.

„Făcând acest lucru pe măsură ce intrăm în iarnă demonstrează că președintele Vladimir Putin încearcă acum să folosească iarna ca armă de război împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO la aceeași conferință de presă, notează iefimerida.gr.

Ce se va discuta la București?

Șeful diplomației turce a mai anunțat că se va întâlni mâine, marți, la București cu omologii săi din Suedia și Finlanda, cu privire la cererea lor de aderare la NATO, a informat astăzi presa turcă.

„Vom avea o întâlnire trilaterală cu miniștrii de externe din Suedia și Finlanda mâine la București”, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, a declarat Mevlüt Çavuşoğlu, potrivit rețelei private turce NTV. „Procesul progresează într-un mod pozitiv, dar mai sunt pași de făcut”, a adăugat ministrul turc.

Potrivit lui M. Çavuşoğlu, unele dintre aşteptările Turciei nu au fost îndeplinite de către cele două ţări nordice, candidate la aderarea la NATO, în special în ceea ce privește cererile de extrădare formulate de Ankara şi modificările legislative.

Turcia acuză Suedia și Finlanda de concesii făcute Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și aliaților săi, precum Unitățile de Protecție a Poporului Kurd Sirian (YPG).

Ankara a blocat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică în luna mai și a semnat cu ele în iunie un memorandum de înțelegere care condiționează aderarea acestora de combaterea mișcărilor kurde și a adepților lor aflați pe teritoriul celor două țări.

Într-o vizită la Ankara de la începutul lunii noiembrie, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a promis că va aborda preocupările exprimate de Turcia în lupta sa împotriva terorismului, pentru a înlătura orice obstacole din calea aderării țării sale la NATO.

„Preocupările cu privire la Finlanda nu sunt atât de importante (...). Țara care ar trebui să facă mai mulți pași este Suedia”, a spus Çavuşoğlu, notează in.gr

(Traducerea Rador)