Protocolul sau Cum a devenit SRI mai puternic decît fosta Securitate. România lui Cristoiu
Editura Evenimentul si Capital

Protocolul sau Cum a devenit SRI mai puternic decît fosta Securitate. România lui Cristoiu

Autor: | | 5 Comentarii | 6968 Vizualizari

Potrivit articolului 132 din Constituție, care reglementează Statutul procurorilor, „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei”.

La revizuirea Constituției, în 2003, articolul a primit sprijinul Comisiei de la Veneția, care, în analiza făcută Proiectului de Constituție revizuită, a dat un răspuns PD, partid care, prin Emil Boc, contesta această autoritate ca punînd la îndoială independența procurorilor. După un lung timp în care această autoritate a fost practic nulă, deoarece, de la Monica Macovei citire, ministrul Justiției n-are nici o autoritate asupra procurorilor, Tudorel Toader a trecut la o vie activitate menită a restabili în practică textul constituțional. Campania sa, dusă atît prin formulările din noile Legi ale Justiției, cît și prin propunerea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, a stîrnit mare tulburare în rîndul unor procurori și a celor care au contribuit, în presă și în politică, la ivirea pe mapamond a unei noi republici:

Republica Procurorilor din România.

De ce s-au burzuluit atît de tare procurorii la intenția ministrului de a restabili autoritatea cerută de Constituție asupra lor?

Cînd am scris despre gestul Monicăi Macovei de a proclama că ministrul Justiției n-are nici o autoritate asupra procurorilor, m-am întrebat cum de a făcut asta tocmai ministrul Justiției.

Răspunsul l-am primit abia pe 30 martie 2018, cînd a fost făcut public, după desecretizare, documentul intitulat PROTOCOL DE COOPERARE intre Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale.

Procurorii români s-au revoltat, pentru că ei vor să fie mai departe sub autoritatea SRI! Acest Protocol a fost încheiat la data de 2 februarie 2009, semnat din partea Parchetului General de procurorul general adjunct, Tiberiu Nițu și din partea SRI de prim adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, aprobat de procurorul general de la acea vreme, Codruța Kovesi și de directorul SRI, George Maior. În sine nu e nimic rău că între SRI și Parchetul General s-a încheiat un Protocol de colaborare.

Numai că așa cum era de așteptat în democrația noastră de varză murată, ceea ce trebuia să fie un document strict tehnic, ținînd de specificul infracțiunilor sesizate de SRI, s-a transformat, prin pofta de putere nemăsurată a generalilor SRI, nostalgici ai fostei Securități, într-un document menit a crea cadrul pentru încălcarea Constituției.

Documentul justifică astfel necesitatea Protocolului:

Avînd în vedere atribuţiile şi competenţele ce revin potrivit legii, Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – în calitate de coordonator al activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţiilor Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor din subordine şi Serviciului Român de lnformaţii, în calitate de organ de stat specializat în materia culegerii informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a României”.

Teoretic, preambulul nu conține nimic suspect.

Unele dintre amenințările la adresa securității naționale a României cer pentru a fi contracarate intervenția Parchetului General. Nu de alta, dar un întreg capitol din fostul Cod Penal, în vigoare la semnarea Protocolului, se numea Infracțiuni contra siguranței statului și cuprindea articolele 155 - 173.

În Noul Cod Penal, capitolul se intitulează Infracțiuni contra securității naționale, și cuprinde articolele 394- 412.

Atît în vechiul Cod, cît și în noul întîlnim infracțiuni precum Trădarea, Spionajul, Atentatul, Acțiuni împotriva ordinii constituționale, Actele de diversiune.

Aceste infracțiuni sînt anchetate de Parchetul General, mai precis, de DIICOT.

Procurorii obțin mandate de supraveghere tehnică pentru documentarea acestor infracțiuni, desfășoară ancheta și, ca toți procurorii din lumea statului de drept, pot trimite dosarul în judecată sau îl pot clasa.

Ce rol are SRI în anchetarea de către procurori a infracțiunilor contra securității naționale?

Articolul 21, aliniatul 1 al Legii 51 din 29 iulie 1991, stipulează:

„Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/ sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora.”

Să vedem cum sună un Comunicat SRI din 28 martie 2018:

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate