Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Nostalgia comunismului lovește din nou. Aproape două treimi dintre românii consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, relevă o cercetare sociologică axată pe nostalgia față de perioada comunistă, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Nicolae Ceaușescu, considerat un lider potrivit pentru România
Directorul general al INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că rezultatele studiului evidențiază o prăpastie majoră între realitatea istorică și percepția actuală a populației privind regimul comunist.
La întrebarea „Din câte cunoașteți sau ați auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”, 66,2% dintre participanții la sondaj au răspuns că fostul dictator a fost un lider bun. Doar 24,1% l-au considerat un lider rău, în timp ce 7,8% nu au știut ce să răspundă, iar 2% au refuzat să ofere un răspuns.
Ce reflectă cifrele
Aceste cifre fac parte dintr-o cercetare sociologică amplă intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”, realizată în luna iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane. Marja de eroare a studiului este de ±2,5%.
Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv interpretări detaliate în funcție de variabile socio-demografice precum vârsta, educația și mediul de rezidență, vor fi prezentate marți, începând cu ora 10:00, la un eveniment organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
O prăpastie între realitate și percepția actuală a românilor
Directorul general al INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că rezultatele cercetării relevă o prăpastie profundă între realitatea istorică și percepția actuală a populației din România în legătură cu regimul comunist. În opinia sa, aceste concluzii conturează imaginea unei societăți aproape complet vulnerabilizate în fața războiului informațional, hibrid și cognitiv, care deja produce efecte vizibile în plan intern.
„Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră” a explicat el.
Sondaj. Sursa foto: Facebook/ Remus Ștefureac
Pericol pentru democrație
Ștefureac a precizat că datele evidențiază existența unor fundamente serioase ale unei nostalgii colective periculoase. Potrivit acestuia, acest fenomen riscă să submineze stabilitatea regimului democratic.
„Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informaţii trunchiate sau minciuni grosolane”, a adăugat el.
El a adăugat că aceste narative false au fost amplificate în ultimul deceniu printr-un sistem complex de agresiuni hibride, propagate atât de factori interni, cât și de entități ostile externe.
O ruptură în societate
Scopul, susține Ștefureac, este acela de a genera rupturi sociale majore, polarizare accentuată, un climat generalizat de neîncredere și o stare cronică de nesiguranță în societatea românească.
„Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entitaţi ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică şi nesiguranţă cronică în societatea românească”, mai spune directorul general al INSCOP Research.
Remus Ștefureac recunoaște că nostalgia față de comunism poate avea și cauze naturale, explicabile. Acest fenomen este adesea alimentat fie de dorul după propria tinerețe, asociată cu acea perioadă, fie de sentimentul de nesiguranță resimțit de grupuri sociale vulnerabile, care au fost profund afectate de prăbușirea bruscă a unui sistem ce exercita control total asupra vieții cotidiene.
Impact major
Remus Ștefureac subliniază că intensitatea sentimentului de nostalgie față de comunism, manifestată chiar și la 35 de ani după căderea regimului, este de neimaginat. Deși prezentul este marcat de numeroase probleme sociale și economice care amplifică regretul unei părți a populației, nivelul ridicat al celor care idealizează viața în comunism nu poate fi explicat doar printr-un fenomen natural.
„Cu toate eşecurile prezentului, cu toate nemulţumirile sociale, economice ale unei părţi a populaţiei care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populaţiei care mitologizează viaţa în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!”, a continuat el.
Românii nu l-au uitat pe Nicolae Ceaușescu
Potrivit lui Ștefureac, acest fenomen este o consecință directă a războiului informațional în care se află România, caracterizat de cel puțin un deceniu de acțiuni coordonate de o putere ostilă. Aceste acțiuni s-au materializat prin valuri de dezinformare, minciuni și manipulări grosolane, răspândite pe toate canalele de comunicare, în special pe rețelele sociale.
El atrage atenția că această campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială nu a fost contracarată nici de instituțiile statului, nici de societatea civilă, nici în sfera publică, nici în cea non-publică.
Șeful INSCOP evidențiază faptul că rezultatele cercetării sociologice scot în evidență necesitatea stringentă a implementării unor politici publice eficiente, menite să remedieze nemulțumirile structurale persistente, precum sărăcia, inegalitățile sociale și corupția.
De asemenea, el subliniază importanța combaterii deficitului informațional și educațional actual, prin promovarea unei cunoașteri corecte a istoriei și consolidarea unor cunoștințe de bază în domeniul culturii generale.
Semnal de alarmă
Remus Ștefureac trage un semnal de alarmă în urma celei mai ample cercetări sociologice dedicate nostalgiei după comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER).
Aproximativ două treimi dintre români consideră în prezent că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, în timp ce doar 24% îl percep ca un conducător rău. Ștefureac atrage atenția că fostul dictator a devenit un adevărat fenomen pe platformele Facebook și TikTok, unde este prezentat strategic prin materiale video și imagini realizate profesionist.
„Și ca urmare a acestui eșec, astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru Romînia, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România”, a scris Remuș Ștefureac pe Facebook.
Epoca de aur a comunismului, în prim plan
În opinia sa, epoca de aur a comunismului pare să prindă viață într-o manieră suprarealistă chiar în prezent, când comunismul pare mai popular decât în perioadele sale de glorie.
„Epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepției, tocmai în zilele noastre când comunismul parte a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale”, a adăugat el.
Ștefureac pune o întrebare esențială legată de capacitatea României de a răspunde acestei amenințări: dacă țara poate aloca sume considerabile pentru achiziția de echipamente militare, cum ar fi programul F35, de ce nu poate găsi resurse pentru a combate eficient războiul informațional care amenință grav securitatea națională și suveranitatea reală?
„Dacă cea mai mare amenințare la adresa democrației românești, la adresa libertării și suveranității noastre, cea reală, nu cea de decor imaginată de scenariștii potemkieni din Răsărit pentru folosul subversiv al neo-Coloanei a V-a, s-a produs pe fondul războiului informațional / hibrid / cognitiv, oare noi chiar nu suntem în stare să construim rapid capabilități de apărare?”, arată Ștefureac.
Ce schimbări ar trebui făcute
El concluzionează că cercetarea evidențiază o nevoie urgentă de politici publice care să abordeze atât nemulțumirile structurale actuale – sărăcia, inegalitățile, corupția –, cât și carențele informaționale și educaționale, prin promovarea unei cunoașteri corecte a istoriei și a unor repere minimale de cultură generală.
„Cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale actuale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale tot actuale (cunoașterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală etc.)”, susține el.
