Sondajul arată şi la ce nivel a ajuns încrederea românilor cu privire la clasa politică. O concluzie interesantă îl priveşte pe preşedintele României, Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte activitatea Parlamentului, părerile românilor nu sunt dintre cele mai bune. Un alt aspect atins de sondaj se referă la cine ar trebui să guverneze după terminarea pandemiei în România.

„Teama şi deprimarea persistă la mai mult de jumătate din populaţie (52%). Când se prelungeşte, teama devine ea însăşi un risc de sănătate.

Peste 70% dintre români cred că epidemia nu dispare, ci rămâne cu noi. Înseamnă că oamenii vor trăi cu teama că faza acută se poate întoarce oricând.

Economia este acum îngrijorarea centrală. Peste 70% consideră că prăbuşirea economiei reprezintă un pericol mai mare decât epidemia.

În luna aprilie, majoritatea populaţiei a reuşit să-şi menţină nivelul de trai. Totuşi, gospodăriile încep să semnaleze îngustări, mai ales sub forma dispariţiei venitului disponibil (38%) şi a şomajului efectiv, potenţial sau în familie (19%).

Când venitul disponibil se evaporă, gospodăriile reduc consumul şi economisirea. Cererea agregată scade şi economia în ansamblu începe să sufere.

Guvernul este apreciat. Mai mult de jumătate din populaţie (55%) cred că îşi face treaba bine sau foarte bine. Aprecierile sunt însă destul de volatile în funcţie de fluxul ştirilor şi a informaţiilor sensibile.

Parlamentul nu se bucură de prea multă simpatie. Numai circa o treime (36%) arată că îl apreciază. Strategia recriminatorie a Opoziţiei care controlează Parlamentul nu pare să aducă aprecieri publice semnificative în timpul crizei.

Aproape toţi vor ca preşedintele (87%) sau Guvernul (80%) să aibă fiecare puterea pe care o au acum sau o putere mai mare.

Se întâmplă rar ca în momente dificile electoratul să dorească reducerea puterii liderilor, dacă puterea este exercitată democratic şi liderii obţin rezultate.

Peste 80% cred că, prin impunerea carantinei, statul a urmărit protejarea sănătăţii, nu îngrădirea libertăţii cetăţenilor.

Cine ar trebui să guverneze când revenim la normal? Jumătate (50%) ar dori să continue PNL, iar o proporţie aproape egală (48%) ar dori o schimbare. Adepţii schimbării sunt îndeosebi cei care se aşteaptă să piardă economic din cauza crizei.

Statul în ansamblu este perceput ca slab de către cei mai mulţi (75%). De fapt, Statul înseamnă instituţiile statului. Când încrederea în instituţii e mică, oamenii sunt mai puţin dispuşi să aplice riguros recomandările de disciplină sanitară în perioada de relaxare.

Apelurile la protejarea celor dragi sunt mai eficiente. Oamenii cred în proporţie de 41% că, datorită vremurilor prin care trecem, românii au devenit mai solidari.

Un trend real spre mai multă solidaritate interumană ar putea avea o valoare inestimabilă pentru progresul României.

Pe de altă parte, deşi istoricii cred că epidemiile apropie oamenii între ei, datele noastre nu constată o creştere importantă a tendinţei colective spre altruism.

Numai 27% au impresia că românii au devenit mai buni în această perioadă. Poate au devenit, dar dovezile de altruism sunt probabil insuficient popularizate”, se arată în studiul efectuat de IRSOP Market Research & Consulting.

În perioada 22-25 aprilie 2020, IRSOP a intervievat telefonic 710 persoane între 22 şi 25 aprilie. Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru întreaga populaţie în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este de ±3,7%.