Solicitare pentru ședință CSAT, după retragerea armatei SUA. Adrian Năstase consideră „inevitabilă” decizia NATO
- Bianca Ion
- 29 octombrie 2025, 16:32
Sursa foto: Arhiva EvZAdrian Năstase, fost premier al României, solicită convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ca urmare a retragerii unor trupe americane de pe teritoriul României.
El afirmă că este nevoie de „o ședință în care să discute implicațiile acestei decizii a Administrației Trump și căile de urmat”, analizând pe blogul său consecințele geopolitice ale acestei mișcări. Năstase ridică întrebarea dacă nu asistăm la sfârșitul unei „iluzii strategice”, apreciind decizia SUA ca fiind „inevitabilă”, cu efecte directe asupra României și flancului estic al NATO.
Fostul premier subliniază că retragerea trupelor „nu reprezintă doar o mutare tehnică în plan militar, ci marchează un moment de cotitură strategică”, având „un profund impact politic și simbolic”. În opinia sa, Washingtonul transmite un mesaj clar de „recalibrare a priorităților strategice” și de „mutare a centrului de greutate către competiția cu China”, ceea ce ar putea schimba echilibrul de putere din cadrul NATO și ar testa poziția geopolitică a României.
Retragerea trupelor NATO, „inevitabilă”
Adrian Năstase explică faptul că, privită din perspectiva doctrinei politice a celui de-al doilea mandat Trump, decizia de retragere a trupelor americane din România „era, în mare măsură, inevitabilă”, întrucât se înscrie în linia promisiunilor electorale ale președintelui american, care a urmărit constant „reducerea implicării SUA în teatre externe considerate costisitoare și neproductive”.
În acest context, Europa de Est este percepută ca un spațiu care beneficiază de securitatea asigurată de Statele Unite fără a contribui proporțional la efortul strategic, ceea ce alimentează o viziune pragmatică și tranzacțională asupra alianțelor.
În opinia sa, această abordare, fundamentată pe principiul „America First”, determină o „diminuare inevitabilă a prezenței americane în regiune”, iar România, chiar dacă este „un partener loial și predictibil”, nu poate fi exceptată dintr-o logică geopolitică globală ce prioritizează competiția strategică cu China.
„Decizia nu reflectă o sancțiune la adresa României, ci o recalibrare a intereselor americane în funcție de noile realități economice și de securitate”, subliniază fostul premier.

Ilie Bolojan a conviocat ședința CSAT
Ce consecințe ar urma pentru România și Flancul Estic
Adrian Năstase avertizează că decizia de diminuare a prezenței militare americane „creează o problemă strategică serioasă” pentru flancul estic al NATO, în special pentru România, unde trupele SUA au avut atât un rol operativ, cât și unul simbolic, de descurajare directă la adresa Federației Ruse. El subliniază că „absența acestei umbrele americane redeschide vechile vulnerabilități ale regiunii”, într-un moment în care Rusia își manifestă tot mai intens capacitatea de proiecție a puterii în zona Mării Negre și în spațiul fost-sovietic, ceea ce ar putea genera un vid de securitate cu implicații majore asupra stabilității regionale.
În acest context, mesajul transmis României este unul clar, afirmă Năstase: „este nevoie de noi ancore de securitate”, deoarece o dependință exclusivă de parteneriatul strategic cu Statele Unite „devine riscantă într-un context geopolitic fluid”. Fostul premier consideră că Bucureștiul trebuie să acționeze pragmatic, consolidând cooperarea europeană în domeniul apărării și explorând „noi relații de echilibru cu alte centre de putere”, pentru a-și asigura stabilitatea strategică pe termen lung.
China este văzută de fostul premier drept „un actor economic major”, capabil să ofere oportunități în domenii tehnologice, investiții și infrastructură. O relație construită pe un cadru „pragmatic, bine calibrat și echilibrat” ar putea genera avantaje concrete pentru economia românească, reducând vulnerabilitatea față de schimbările geopolitice și oferind noi instrumente de negociere pe scena internațională.
Cum crede Adrian Năstase că va interpreta Moscova
În opinia fostului premier Adrian Năstase, cel mai sensibil efect al acestei retrageri îl reprezintă percepția de la Moscova, unde decizia ar putea fi interpretată „ca un semn de slăbiciune occidentală” și chiar „ca o acceptare tacită a unei sfere de influență post-sovietice în schimbul unui front comun americano-rus împotriva Chinei”. Această percepție, avertizează el, este „extrem de periculoasă”, deoarece riscă să reactiveze tendințele expansioniste ale Kremlinului și să intensifice presiunile asupra statelor vulnerabile din regiune, inclusiv asupra României.
Retragerea trupelor americane nu trebuie interpretată ca un sfârșit al garanțiilor de securitate, ci ca „un test de maturitate strategică” pentru România, care este chemată să demonstreze că poate naviga într-un sistem internațional multipolar marcat de volatilitate și competiție geopolitică.
Fostul premier Adrian Năstase subliniază că echilibrul nu se mai obține exclusiv prin umbrela militară externă, ci prin „diplomație inteligentă, cooperare regională și investiții reale în propria capacitate de apărare”, afirmând că, într-o epocă în care marile puteri își redesenează sferele de influență, România trebuie „să devină un actor activ, nu doar un spațiu de tranzit al deciziilor altora”.


Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.