Epuizarea, atunci când lovește, este atotcuprinzătoare. Inbox-ul este plin și vă vine să aruncați telefonul prin cameră. Te-ai săturat de apartamentul tău; nu mai suporți să ieși din el. Cauți cu greu cuvântul potrivit: le spui prietenilor că ești obosit, prăjit/burnout sau pur și simplu terminat.

De unde știi dacă acest val de oboseală semnalează un caz de epuizare - sau o depresie în toată regula? Mai mulți experți americani au explicat care sunt modalitățile de a face diferența între cele două și cum să atenuați simptomele ambelor.

Conceptul de epuizare provine din psihologia locului de muncă, a declarat Angela Neal-Barnett, profesor de psihologie la Kent State University și autoare a cărții "Soothe Your Nerves: Ghidul femeii de culoare pentru înțelegerea și depășirea anxietății, a panicii și a fricii". De obicei, terapeuții asociază epuizarea cu munca, deși cercetătorii studiază și epuizarea parentală, atunci când părinții se simt epuizați cronic.

Burnout a devenit omniprezent în lexicul cultural, mai ales în timpul pandemiei. Pe TikTok, tendința de “quiet quitting,”/“abandon tăcut", sau de a face minimul necesar la un loc de muncă, a devenit virală, oamenii împărtășind povești despre cum se simt epuizați de orele lungi și de o "cultură a agitației".

Oamenii care muncesc pot deveni epuizați atunci când simt că nu au control asupra vieții lor de zi cu zi, împotmolindu-se în minuțiozitatea sarcinilor lor. Persoanele care sunt epuizate se pot simți fără energie și cinice în legătură cu locul de muncă; pot avea resentimente față de sarcinile și colegii lor. S-ar putea să se simtă iritați și ineficienți, ca și cum pur și simplu nu pot face nimic în plus.

În cazul persoanelor care interacționează cu ceilalți în cadrul muncii lor, cum ar fi lucrătorii din domeniul sănătății sau cei din industriile de retail și servicii, aceștia ar putea începe să își piardă empatia, gândindu-se la pacienți sau clienți ca la un alt număr sau ca la o sarcină de îndeplinit. Există, de asemenea, o listă de simptome fizice care pot apărea odată cu stresul nesfârșit al epuizării: insomnie, dureri de cap, probleme gastrointestinale.

Care este diferența dintre burnout și depresie?

Organizația Mondială a Sănătății include burnout-ul în Clasificarea Internațională a Bolilor, manualul său de diagnosticare, caracterizându-l drept un "fenomen profesional", nu o afecțiune medicală.

Depresia, însă, este un diagnostic clinic. Persoanele cu depresie se confruntă adesea cu anhedonia, incapacitatea de a se bucura de activitățile pe care le prețuiau cândva. "Poți să citești o carte pe care o iubeai și acum o urăști", a declarat Dr. Jessi Gold, psihiatru la Universitatea Washington din St. Louis. "Sau îți place să te uiți la un serial de comedie, dar acum nu te mai face să râzi".

În cazul epuizării, s-ar putea să nu mai aveți energie pentru hobby-urile dumneavoastră; în cazul depresiei, s-ar putea să nu vi se mai pară deloc amuzante sau plăcute, a declarat Jeanette M. Bennett, profesor asociat care studiază efectele stresului asupra sănătății la Universitatea Carolina de Nord din Charlotte, citată de NYT.

Burnout și depresie în același timp

Ca și în cazul epuizării, persoanele cu depresie pot dormi prea mult sau prea puțin și se pot lupta să se concentreze. Persoanele cu depresie se pot izola de ceilalți; ele pot simți că le trebuie mai multă energie pentru a face duș sau a mânca. Depresia poate induce un sentiment copleșitor de tristețe și lipsă de speranță. În cazurile severe, persoanele cu depresie pot începe să aibă gânduri că sunt lipsite de valoare sau că viața nu merită trăită. Aceste simptome tind să dureze cel puțin două săptămâni, au declarat specialiștii americani.

Un diferențiator cheie este că epuizarea se ameliorează atunci când te îndepărtezi de muncă, a declarat Dr. Rebecca Brendel, președintele Asociației Americane de Psihiatrie. Atunci când îți iei concediu sau o zi de sănătate mintală, te simți cel puțin ușor reîncărcat. Depresia nu dispare dacă îți schimbi circumstanțele. "Nu există acel efect de revenire", a spus ea. "Este nevoie de mai mult decât atât".

O combinație complexă de factori genetici și de mediu poate contribui la depresie. Persoanele care suportă un eveniment traumatizant sau trec printr-o schimbare majoră în viață prezintă un risc mai mare de a dezvolta depresie; la fel și persoanele care au membri ai familiei cu depresie. Burnout-ul în sine poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru depresie, a declarat Dr. Neal-Barnett. Și mai este ceva: Vă puteți confrunta atât cu burnout, cât și cu depresia în același timp!