Elisabeta Polihroniade, „regina șahului românesc”: campioana cu 7 titluri naționale și 9 medalii olimpice care a adus șahul în casele românilor

Șapte titluri de campioană națională, zece participări la Olimpiadele de șah și o carieră care a continuat prin televiziune, cărți și competiții pentru copii. Elisabeta Polihroniade a fost una dintre marile sportive ale României și una dintre personalitățile care au făcut șahul cunoscut dincolo de sălile de concurs, contribuție recunoscută inclusiv de Federația Internațională de Șah (FIDE).

În anul 2000, o anchetă organizată de site-ul chess.ro a desemnat-o „șahista română a secolului” — o recunoaștere publică a unei cariere în care rezultatele de pe tabla de joc și capacitatea de a explica șahul publicului larg au mers întotdeauna împreună.

Începuturile: de la partidele medicilor de la Spitalul Colentina la Televiziunea Română

Elisabeta Polihroniade s-a născut la București, la 24 aprilie 1935. Povestea întâlnirii sale cu șahul pornește din mediul în care lucrau părinții săi: Spitalul Colentina. Într-un interviu, își amintea că, pe când era școlăriță, urmărea întrecerile de șah organizate între medici. A început să joace, iar apoi a ajuns la un club al Întreprinderii de Transport București.

Mama sa a avut un rol decisiv în parcursul său. Într-un interviu din 2009, Polihroniade povestea că aceasta o însoțea la concursurile școlare și o aștepta ore întregi, deși nu jucase niciodată șah, sprijinul continuând și atunci când au început deplasările și competițiile importante.

Deși părinții și-ar fi dorit să urmeze Medicina, ea a ales Facultatea de Filosofie, care avea și o secție de Jurnalism, considerând că presa îi permitea să își continue activitatea sportivă de performanță. După absolvire, a fost repartizată la Televiziunea Română, unde avea să lucreze până la pensionare.

„Eu am dorit însă, mereu, să fiu cea mai bună”, spunea simplu Elisabeta Polihroniade despre ambiția care i-a ghidat întreaga carieră.

Dominația pe plan intern și titlul de Mare Maestră Internațională

Arhiva Federației Române de Șah consemnează primul său podium național în 1954: locul al treilea, sub numele Elisabeta Ionescu-Polihroniade. Primul titlu de campioană a României a venit în 1966, fiind urmat de victoriile din 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977.

Cele două serii de câte trei titluri consecutive demonstrează constanța unei sportive care s-a menținut în fruntea competiției interne într-o generație din care mai făceau parte nume importante ale șahului românesc, precum Alexandra Nicolau, Margareta Teodorescu și Gertrude Baumstark.

Recunoașterea internațională a venit în etape: titlul feminin de Maestră Internațională în 1960 și cel de Mare Maestră Internațională în 1982 — performanțe construite prin decenii de concursuri, într-o epocă în care pregătirea și analiza partidelor se făceau exclusiv prin studiu individual, fără instrumentele digitale disponibile astăzi.

Zece Olimpiade de șah și nouă medalii cucerite pentru România

Un capitol esențial al palmaresului îl reprezintă prezențele alături de echipa națională la Olimpiadele feminine de șah (competiții internaționale distincte de Jocurile Olimpice). Între 1966 și 1988, Elisabeta Polihroniade a adunat zece participări, bilanțul său cuprinzând șase medalii cu echipa și trei medalii individuale (acordate pentru rezultatele obținute la masa la care evolua fiecare jucătoare):

  • 4 medalii de argint cu echipa României: Oberhausen (1966), Skopje (1972), Medellín (1974) și Lucerna (1982);

  • 2 medalii de bronz cu echipa României: Salonic (1984) și Dubai (1986);

  • 2 medalii de aur individuale: la Oberhausen (1966), unde a înregistrat șapte victorii și o remiză în nouă partide la masa a doua, și la Lucerna (1982), în clasamentul rezervelor;

  • 1 medalie de argint individuală: la Salonic (1984), la masa a doua.

21 de ani pe micul ecran, cărți și proiecte pentru educația copiilor

Pentru publicul larg din România, Elisabeta Polihroniade a devenit o prezență familiară prin intermediul televiziunii: timp de 21 de ani, a realizat și prezentat o emisiune dedicată actualității șahiste naționale și internaționale.

În paralel, a publicat volume menite să apropie publicul de regulile și strategia jocului — printre care „Șahul pentru toți” și „Primii pași în șah” — și a reluat publicarea Revistei Române de Șah – Gambit, motivată de dorința de a păstra vie tradiția publicisticii de profil. De asemenea, a avut un rol esențial în organizarea Turneului Regilor, competiție de anvergură lansată în 2007.

În interviurile sale, Polihroniade revenea constant la două proiecte de suflet: introducerea șahului în școli (inclusiv ca disciplină opțională, convinsă că sprijină concentrarea și gândirea logică a copiilor) și înființarea unei Case a Șahului, dotată cu bibliotecă, spații de studiu și sală de competiții. A rămas activă în lumea șahului inclusiv ca arbitru internațional, fiind prezentă la 13 ediții ale Olimpiadelor de șah.

Elisabeta Polihroniade s-a stins din viață pe 23 ianuarie 2016, la vârsta de 80 de ani, rămânând în memoria sportului și culturii românești drept „regina șahului din România”.

Youtube - HAI România!