Ora 4.00 devine 3.00 în această noapte. România trece la ora de iarnă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Trecerea la ora de iarnă are loc în acest weekend, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute, astfel încât va fi din nou ora 03:00. Ziua de duminică va avea 25 de ore, iar România va reveni la timpul standard al Europei de Est.

Schimbarea orei coincide cu o perioadă a anului în care zilele devin tot mai scurte, iar expunerea la lumina naturală scade treptat. După ajustarea ceasurilor, răsăritul și apusul vor avea loc mai devreme, potrivit orei oficiale, ceea ce înseamnă că întunericul se va instala mai devreme după-amiaza.

Aceste modificări pot influența rutina zilnică, mai ales în cazul persoanelor care petrec cea mai mare parte a zilei la serviciu și ajung să beneficieze de mai puțină lumină naturală. Efectele pot fi resimțite atât la nivelul somnului, cât și al dispoziției generale.

Ora de iarnă și efectele asupra stării de spirit

Reducerea expunerii la lumina naturală poate avea consecințe asupra modului în care organismul reglează somnul, energia și starea emoțională. Lumina zilei reprezintă unul dintre principalii factori care influențează ceasul biologic, responsabil pentru alternanța dintre perioadele de activitate și cele de odihnă.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

În lunile de toamnă și iarnă, unele persoane observă că se simt mai obosite, au mai puțină energie sau întâmpină dificultăți în a-și păstra nivelul obișnuit de concentrare. Altele pot deveni mai iritabile, mai puțin motivate sau pot simți nevoia să petreacă mai mult timp dormind.

Aceste manifestări nu apar la toată lumea și nu indică automat existența unei afecțiuni. Intensitatea lor poate varia în funcție de programul de somn, expunerea la lumină, starea generală de sănătate și particularitățile fiecărui organism.

Totuși, atunci când modificările de dispoziție persistă și încep să afecteze activitățile cotidiene, ele nu ar trebui ignorate.

De ce lipsa luminii naturale poate influența organismul

Expunerea la lumină contribuie la reglarea ritmului circadian, mecanismul intern care stabilește când organismul trebuie să fie activ și când trebuie să se pregătească pentru somn. Un rol important în acest proces îl au melatonina și serotonina. Melatonina este un hormon implicat în reglarea somnului, în timp ce serotonina participă la procesele care influențează dispoziția, apetitul și odihna.

Atunci când durata zilei scade, organismul trebuie să se adapteze la un program diferit de lumină și întuneric. În cazul anumitor persoane, această adaptare poate fi însoțită de schimbări ale somnului și nivelului de energie.

Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS), reducerea luminii naturale în timpul iernii este considerată unul dintre factorii care pot contribui la apariția tulburării afective sezoniere. Mecanismele exacte nu sunt pe deplin cunoscute, însă cercetările indică o posibilă legătură cu modificările ritmului biologic și ale substanțelor implicate în reglarea dispoziției.

Este important de făcut distincția între efectele temporare ale schimbării ceasurilor și influența pe termen mai lung a reducerii luminii naturale. Trecerea la ora de iarnă nu provoacă, prin ea însăși, depresie sezonieră.

Sursa foto. dreamstime.com

Ce este depresia sezonieră și cum se manifestă

Tulburarea afectivă sezonieră este o formă de depresie caracterizată prin apariția simptomelor într-o anumită perioadă a anului. Cel mai frecvent, manifestările încep toamna sau iarna și se ameliorează odată cu revenirea primăverii. Spre deosebire de o stare trecătoare de tristețe sau de oboseala provocată de o noapte cu somn insuficient, depresia sezonieră poate afecta semnificativ activitățile zilnice și relațiile personale.

Printre simptomele care pot apărea se numără:

• Starea persistentă de tristețe sau lipsa speranței.

• Pierderea interesului pentru activitățile care înainte produceau plăcere.

• Oboseala accentuată și senzația de lipsă a energiei.

• Nevoia de a dormi mai mult decât de obicei.

• Dificultățile de concentrare.

• Iritabilitatea și neliniștea.

• Creșterea apetitului și modificările obiceiurilor alimentare.

• Tendința de izolare și reducerea interacțiunilor sociale.

Nu toate persoanele care resimt disconfort în sezonul rece suferă de depresie sezonieră. Diagnosticul presupune evaluarea simptomelor, a duratei acestora și a modului în care se repetă de la un an la altul. De asemenea, simptomele depresive pot avea cauze multiple, motiv pentru care nu trebuie atribuite automat schimbării anotimpurilor.

Ora de iarnă poate modifica și programul de somn

Unul dintre efectele imediate ale trecerii la ora de iarnă este schimbarea programului după care organismul s-a obișnuit să funcționeze. Chiar dacă ceasurile sunt date înapoi și apare posibilitatea unei ore suplimentare de somn, acest lucru nu garantează că toate persoanele se vor simți mai odihnite. Unele persoane se pot trezi mai devreme decât de obicei, în timp ce altele pot resimți somnolență în prima parte a serii. Organismul continuă, pentru o perioadă, să funcționeze potrivit rutinei anterioare.

Modificarea poate fi mai evidentă în cazul persoanelor cu un program neregulat, al celor care lucrează în schimburi sau al celor care au deja dificultăți de somn. Pe termen mai lung, reducerea expunerii la lumina naturală poate contribui la senzația de oboseală, mai ales atunci când cea mai mare parte a activităților se desfășoară în spații închise.

Menținerea unor ore relativ constante pentru culcare și trezire poate ajuta organismul să își păstreze un ritm stabil.

De ce unele persoane resimt mai puternic schimbările din sezonul rece

Reacția la reducerea duratei zilei diferă de la o persoană la alta. Pentru unii oameni, venirea toamnei nu produce schimbări semnificative, în timp ce alții observă modificări ale dispoziției și energiei odată cu diminuarea luminii naturale.

Persoanele care au avut anterior episoade de depresie sau alte probleme de sănătate mintală pot fi mai vulnerabile la modificările sezoniere ale stării emoționale. Totodată, cei care petrec multe ore în interior pot avea mai puține ocazii de a se expune la lumina naturală, mai ales după trecerea la ora de iarnă, când apusul are loc mai devreme după ceas.

Programul încărcat, stresul și lipsa unui somn regulat pot accentua dificultățile resimțite în această perioadă. Cu toate acestea, apariția oboselii sau a unei dispoziții mai scăzute nu înseamnă neapărat că există o tulburare depresivă. Contează persistența manifestărilor, intensitatea lor și impactul asupra vieții cotidiene.

Ce poți face pentru a-ți menține starea de spirit după trecerea la ora de iarnă

Există mai multe obiceiuri care pot contribui la menținerea echilibrului emoțional în lunile cu mai puțină lumină naturală.

Expunerea zilnică la lumină naturală reprezintă una dintre măsurile utile. Chiar și atunci când cerul este înnorat, petrecerea timpului în aer liber poate ajuta la menținerea unui program regulat de activitate și odihnă.

Persoanele care lucrează la birou pot încerca să profite de pauzele din timpul zilei pentru o scurtă plimbare.

În weekend, activitățile în aer liber pot oferi mai multe ocazii de expunere la lumina zilei. Activitatea fizică regulată poate avea, la rândul său, efecte benefice asupra dispoziției. Nu este obligatoriu un program sportiv intens, mersul pe jos fiind o variantă accesibilă pentru multe persoane. La fel de importantă este păstrarea unei rutine de somn. Culcatul și trezitul la ore apropiate, inclusiv în zilele libere, pot contribui la stabilitatea ritmului biologic.

Menținerea contactului cu familia și prietenii, continuarea activităților plăcute și evitarea izolării reprezintă alte măsuri care pot susține starea emoțională.