Social
Cum dormi ar putea conta mai mult decât crezi. Studiul care a analizat riscul pentru 83 de boli
Somn. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un studiu realizat pe aproape 96.000 de adulți a identificat o asociere între o proporție mai mare de somn REM și un risc mai scăzut pentru 83 de boli, printre care demența, boala Parkinson și insuficiența cardiacă, potrivit FoxNews. Cercetarea, publicată în revista PLOS Medicine la 17 septembrie 2026, a analizat și durata somnului, constatând că intervalul de șase până la opt ore pe noapte a fost asociat cu cel mai mic risc pentru 69 de afecțiuni.
Rezultatele evidențiază importanța calității și regularității somnului pentru sănătate. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul nu demonstrează că un anumit tip de somn previne direct bolile, ci identifică legături statistice care necesită investigații suplimentare.
Somnul REM și legătura cu demența și boala Parkinson
Somnul REM, prescurtare de la Rapid Eye Movement, este etapa în care apar mișcări rapide ale ochilor și o activitate cerebrală intensă. Această fază este importantă pentru procese precum memoria și învățarea.
În cadrul studiului, o proporție mai mare de somn REM a fost asociată cu un risc relativ mai mic pentru mai multe afecțiuni. Potrivit rezultatelor prezentate, asocierea a fost deosebit de pronunțată în cazul bolii Parkinson, pentru care riscul relativ a fost cu 80% mai mic, și al demenței, unde diferența a fost de 46%. Pentru insuficiența cardiacă, reducerea riscului relativ asociat cu un nivel mai ridicat de somn REM a fost de 26%.
Aceste procente nu înseamnă că persoanele care dorm mai mult în faza REM sunt protejate în mod garantat împotriva bolilor. Ele descriu diferențe statistice între grupurile analizate și nu demonstrează că modificarea somnului ar produce, în mod direct, aceleași beneficii.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, asocieri între o proporție mai mare de somn profund și un risc mai scăzut pentru șapte afecțiuni, printre care diabetul de tip 2 și tulburarea depresivă majoră.
Câte ore de somn pe noapte sunt asociate cu un risc mai mic
Durata somnului a reprezentat un alt element important al cercetării. Intervalul de șase până la opt ore pe noapte a fost asociat cu cel mai scăzut risc pentru 69 de boli analizate.
În schimb, un somn de mai puțin de cinci ore pe noapte a fost asociat cu un risc mai mare pentru 37 de afecțiuni. Studiul a mai evidențiat legături între variațiile mari ale duratei somnului de la o noapte la alta și riscurile pentru anumite probleme de sănătate.
Trezirile frecvente în timpul nopții și un program de somn neregulat au fost, de asemenea, asociate cu un risc mai mare pentru unele afecțiuni, inclusiv tulburările de anxietate și cele legate de consumul de substanțe.
Intervalul identificat în studiu nu trebuie interpretat ca o recomandare universală. Nevoile de somn diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate și particularitățile fiecărei persoane. De aceea, durata somnului trebuie analizată împreună cu regularitatea acestuia și cu starea de odihnă de a doua zi.
Cum a fost realizată cercetarea
Studiul a inclus 95.559 de adulți din baza de date UK Biobank. Participanții au purtat accelerometre la încheietura mâinii, în mod continuu, timp de șapte zile și nopți.
Cercetătorii din China au utilizat algoritmi de învățare profundă pentru a analiza mai multe caracteristici ale somnului: durata totală, somnul REM, somnul profund, somnul ușor, perioadele de veghe după adormire și neregularitatea programului de odihnă.
Sursa foto: dreamstime.com
Datele au fost apoi comparate cu informațiile medicale ale participanților, pe o perioadă de urmărire de aproape nouă ani. Analiza a urmărit asocierile cu peste 1.000 de boli, ceea ce a permis evaluarea unor relații între caracteristicile somnului și numeroase rezultate medicale.
Cu toate acestea, somnul a fost măsurat numai pe parcursul unei săptămâni. În plus, dispozitivele purtate la încheietură estimează etapele somnului, dar nu au aceeași precizie ca investigațiile efectuate într-un laborator specializat.
Somnul perturbat poate fi și un semnal timpuriu al bolii
Specialiștii consultați de Fox News au atras atenția că relația dintre somn și sănătate poate funcționa în ambele sensuri. Unele boli pot influența somnul cu ani înainte de stabilirea diagnosticului, iar somnul insuficient sau fragmentat poate contribui, la rândul său, la deteriorarea stării generale de sănătate.
Oki Ishikawa, specialist în medicina somnului la Northwell Health, care nu a participat la studiu, a subliniat importanța obținerii unei cantități suficiente de somn și a menținerii unui tipar normal de odihnă.
La rândul său, Chelsie Rohrscheib, specialistă în somn și reprezentantă a companiei Wesper, a explicat că rezultatele nu pot stabili dacă somnul perturbat este o cauză a bolii, un simptom timpuriu sau o combinație a celor două.
Printre limitele cercetării se numără și faptul că unele informații medicale proveneau din perioade anterioare, iar efectele anumitor medicamente asupra somnului nu au fost luate integral în calcul. În plus, participanții din UK Biobank nu reprezintă neapărat întreaga diversitate a populației.
Ce măsuri pot susține un somn mai bun
Specialiștii recomandă menținerea unui program regulat de somn și amenajarea unui dormitor întunecat, răcoros și liniștit. Reducerea consumului de cofeină în apropierea orei de culcare și evitarea alcoolului, care poate fragmenta somnul, sunt alte măsuri utile.
Persoanele care se trezesc frecvent în timpul nopții, sforăie puternic sau resimt somnolență persistentă în timpul zilei ar trebui să discute cu un medic. Afecțiuni precum apneea în somn pot fragmenta odihna și pot necesita evaluare și tratament.
Monitorizarea cu un ceas inteligent poate oferi indicii despre programul de somn, însă estimările privind somnul REM nu reprezintă un diagnostic medical. Senzația de odihnă la trezire și nivelul de energie din timpul zilei sunt, de asemenea, repere importante.
Recomandările noastre
