Depresia este considerată boala secolului, iar impactul şi efectele ei în viaţa oamenilor au atras atenţia inclusiv în România, care avea la un moment dat peste 10% din populaţie diagnosticată cu această suferinţă mintală, dar pentru care există o veste bună conform unui studiu publicat recent în JAMA Psychiatry, revista medicală lunară publicată de Asociația Medicală Americană şi care acoperă cercetarea în psihiatrie, sănătate mintală, științe comportamentale și domenii conexe.

Depresia, boala care afectează mulţi români, combătută cu un truc simplu, aşa cum reiese din cercetarea citată. Practic, putem scădea riscul apariţiei depresiei dacă ne trezim mai devreme. Exact, o mai spunem încă o dată: trezirea cu o oră mai devreme poate reduce riscul de depresie cu 23%.

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder, Harvard și MIT conţine informaţiile genetice de la peste 800.000 de subiecți. Dintre aceștia subiecți, 85.000 au purtau dispozitive de urmărire special create pentru somn. 250.000 dintre ei au completat sondaje despre preferințele legate de somn.

Aşa au aflat că sunt persoane matinale sau persoane care preferă să stea noaptea până târziu și să doarmă mai mult dimineața. „Bufniţe de noapte”, cum le mai spun psihiatrii şi psihologii. Ulterior s-a observat că în medie, cei mai mulţi oameni s-au culcat în jurul orei 23:00 și s-au trezit în jurul orei 06:00.  Cercetătorii au comparat acele informații cu informațiile genetice care includ date precum dosarele medicale. S-a făcut asta indiferent dacă li s-a prescris sau nu ceva pentru depresie şi indiferent dacă au fost diagnosticați sau nu cu orice fel de tulburare depresivă.

Cine are şanse mai mari să intre în depresie

„Preferințele diurne anterioare generate genetic au fost asociate cu un risc de depresie cu 23% mai mic”, a fost concluzia principală. Astfel, cei cu variante genetice care i-au marcat ca persoane matinale au fost cu 23% mai puțin predispuși la depresie decât ceilalți. Conform cercetării, mutarea înapoi a orei de culcare cu doar o oră – și la fel de mult somn – ar putea reduce cu 23% din riscul de depresie.

S-a mai constatat că mutarea orei de culcare înapoi cu două ore ar putea reduce riscul de depresie cu 40%. Autorul principal al studiului, Iyas Daghlas, a explicat: „Genetica noastră este stabilită la naștere, astfel încât unele dintre prejudecățile care afectează alte tipuri de cercetări epidemiologice tind să nu afecteze studiile genetice…

Trăim într-o societate care este concepută pentru oamenii matinali, iar seara oamenii se simt adesea de parcă ar fi într-o stare constantă de îndepărtare de acel ceas social.” De asemenea, Daghlas a observat că este nevoie de un studiu clinic mai mare pentru a certifica faptul că trezirea mai devreme poate reduce depresia pentru persoanele care se trezesc mai târziu.

 

În acest context, apare o altă problemă: nu doar genele celor care se trezesc târziu îi fac mai predispuși la depresie. Un rol îl are şi societatea care se mișcă într-un alt ritm, diferit de al lor. Urmarea? Ei pot simţi că au rămas în urmă. Şi aşa apare sentimentul de înstrăinare, iar cei vizaţi se simt de parcă ar fi întotdeauna în urmă. Lupta lor este foarte diferită de cea a celorlaţi semeni.

Revenind, luarea măsurilor pentru a reduce orele de culcare ar putea aduce multe câștiguri. Aşadar, o veste bună inclusiv pentru „bufnițele de noapte”. Lor nu le va fi ușor. Nu are cum să fie așa pentru o persoană nocturnă care încearcă să devină o persoană matinală.

Ea se confruntă cu o bătălie grea, dar este cu puțină muncă și o schimbare a circumstanțelor din jurul modului în care se duc la culcare, schimbarea poate fi făcută. Autorii studiului susțin că mulți dintre noi sunt capabili să facă asta. Ca întotdeauna, este nevoie doar de voință.

Cât de mult ne afectează depresia

Depresia poate influența negativ starea, gândirea, comportamentul, psihicul și corpul. Se manifestă prin stimă de sine scăzută, negativism, pierderea propriului sens, sentimente de vinovăție și deznădejde.

Sunt prezente şi stările de tristețe, dezinteresul sau pierderea speranței. Unii dintre noi folosesc se referă la depresie când au o stare de spirit proastă sau de tristețe. Alţii indică o stare de apație, dar depresia mai mult decât atât. Tristețea prima este o emoție, în timp ce depresia este o afecțiune. Depresia sub diverse forme este un articol scris psihologa Eveline Țibichi-Osnaga şi care conţine multe informaţii despre această stare sufletească (patologică) de tristețe (asociată cu neliniște),

„Aproape 10% dintre români sunt diagnosticați cu depresie, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Principalele cauze ale depresiei ușoare sunt problemele financiare, conjugale sau pierderea locului de muncă. Dacă depresia minoră este corelată cu probleme personale sau profesionale, cauzele instalării episoadelor depresive majore sunt relaționate cu aspectele genetice, cu antecedentele familiale și personale.

Românii evită să meargă la psihiatru

Numărul pacienților cu tulburări mintale și de comportament a crescut cu 25% în ultimii trei ani. Cu toate acestea, românii sunt cunoscuți ca fiind nația care ajunge în ultimă instanță la psihiatru, în mare parte din cauza unei temeri de un stigmat social. Un studiu realizat de Institutul de Management și Statistică Medicală arată că mai puțin de jumătate dintr-un eșantion de 2.000 de persoane intervievate au solicitat ajutor pentru tratarea depresiei.

Medicii au constat în ultimii ani că tulburările psihice de care suferă cel mai des românii sunt depresia, anxietatea și cele de natură psihosomatică.  În realitate, însă, numărul tulburărilor psihice este semnificativ mai mare și se întinde pe o paletă largă, de la sfera tulburărilor ușoare, anxios-depresive, atacuri de panică, dependență de alcool și substanțe, la psihoze sau schizofrenie”, se arată pe insp.gov.ro.