Din cuprinsul articolului
„Țăranii” de la bloc riscă amenzi imense. Există o serie întreagă de gesturi sau acțiuni care sunt sancționate de municipalități, deși pentru mulți oameni ar putea să pară ceva absolut firesc sau, mai mult, dovadă că autorii sunt „buni gospodari”.
De exemplu, parcările amenajate ilegal pe domeniul public, dar și grădinile și zonele de relaxare împrejmuite cu garduri metalice reprezintă unele dintre cele mai des reclamate probleme de către locuitorii de la bloc. Iar autoritățile fac ce știu mai bine: dau amenzi și demolează.
Hunedoara, raiul rural de la bloc
Hunedoara este unul dintre orașele muncitorești care s-au dezvoltat rapid în primele decenii ale comunismului, în contextul expansiunii industriale planificate de regimul instaurat după Al Doilea Război Mondial. La fel ca în multe dintre noile orașe muncitorești ale acelei perioade, o mare parte dintre locuitorii săi au venit din mediul rural.
Până la finalul anilor '50, numărul locuitorilor orașului construit în jurul combinatului siderurgic a crescut de cinci ori față de perioada premergătoare războiului, depășind astfel 40.000 de persoane.
În două decenii, Hunedoara și-a dublat populația
Două decenii mai târziu, municipiul a înregistrat o dublare a populației, atingând cifra de 80.000 de locuitori. Cei mai mulți dintre românii care s-au stabilit în acest nou oraș industrial provin din mediul rural.
„În Hunedoara, căruţele primitive ale ţăranilor, trase de cai uscăţivi şi istoviţi, împart aceleaşi drumuri cu marile camioane din Cehoslovacia. Ţăranii care au rămas ataşaţi pământurilor încă poartă căciulile negre din blană, în formă de pâlnie, pantaloni strâmţi ţesuţi acasă sau în fabrici.
Localnicii mai săraci îşi învelesc picioarele în bucăţi de pânză sau poartă pantaloni de tip albanez ţesuţi acasă. Femeile lor se îmbracă în fuste largi, veste din lână făcute de ele, poartă baticuri şi încălţări de lână sau cauciuc. Agricultorul care şi-a părăsit pământurile pentru a munci în uzină a căpătat rapid un aspect de orăşean.
Fiul lui pare să fie fi făcut saltul în mai puţin de zece ani”, conform unui articol publicat de ziarul The New York Times în 1959, se relata despre migrarea românilor către Hunedoara în acea perioadă.
Spațiile verzi de lângă bloc, transformate în curți și grădini
Multe orașe din România au experimentat situații similare în timpul decadelor de comunism. Odată ce locuitorii s-au mutat în blocurile muncitorești, care au început să înlocuiască treptat barăcile primitive din jurul uzinelor și fabricilor, le-a fost greu să renunțe la obiceiurile vieții de la țară.
Pensionari. Sursa foto: Wolfgang Eckert/ Pixabay
Spațiile verzi din jurul blocurilor au fost transformate în grădini și curți, iar gardurile care le înconjurau au devenit din ce în ce mai solide, fără ca autoritățile să intervină. După 1990, numărul românilor care dețin automobile a crescut semnificativ, iar zonele verzi, unele deja îngrădite, din cartierele de blocuri au fost folosite ca garaje sau ateliere.
Tot ce s-a construit pe lângă bloc se demolează
Acțiunile de demolare a construcțiilor și amenajărilor neautorizate s-au lovit adesea de opoziția localnicilor, care s-au arătat nemulțumiți că au investit timp și resurse în împrejmuiri și îngrijirea zonelor verzi, pe care le considerau proprietăți personale.
În Hunedoara, în diverse cartiere, au fost demolate împrejmuirile ilegale, dar nu toți locuitorii au apreciat intervenția primăriei.
„Grădinile de lângă bloc nu respectă legea. Înţelegem dorinţa locatarilor de a avea un spaţiu verde şi întreţinut lângă bloc, dar este ilegal ca acesta să fie împrejmuit cu garduri şi ocupat cu fel de fel de anexe, ori cu obiecte de mobilier. O astfel de „grădină” este cu atât mai deranjantă când devine şi un generator de mizerie. Primele amenajări de acest fel au fost desfiinţate . La fel vom proceda şi cu celelalte „grădini”, mai ales cu cele generatoare de mizerie şi disconfort”, transmitea Primăria Hunedoara.
Spațiile comune de la bloc nu se pot folosi în scop personal
Autoritățile le-au sugerat locuitorilor care doresc să se ocupe de întreținerea zonelor verzi din fața blocurilor să renunțe la îngrădirea acestora și să contacteze municipalitatea dacă intenționează să planteze copaci în acele zone.
Pe lângă terenurile împrejmuite fără autorizație, un alt aspect des menționat de românii care s-au mutat la bloc este că vecinii lor au transformat zonele verzi în parcări personale, amenajate ilegal.
Un lucru des întâlnit este și acela că cei care locuiesc de mulți ani în bloc se consideră stăpânii întregii zone. Aceștia și-au revendicat grădinița, locul de parcare neatribuit de pe stradă, boxa sau spațiul de depozitare din fosta spălătorie.
