Tudor Ivan, copreşedinte al Sindicatului APT din cadrul RATB, s-a plâns de mai multe ori că procurorii nu anchetează jaful produs în transportul public de directori. El relatează pentru „Evenimentul zilei” pentru ce a fost chemat la DNA, care sunt reclamaţiile depuse şi câte dintre acestea au fost declinate Parchetelor

- EVZ: Aţi fost chemaţi la DNA. De ce?

- Tudor Ivan: Am depus un dosar cu 500 de file la DNA şi am fost chemaţi pentru explicaţii. Procurorii au reţinut doar trei subiecte. Unul se referă la programul de instruire al salariţilor din transportul public local, unde RATB a avut un grup ţintă iniţial de 250 de persoane. După ce Viorel Popescu a ajuns director general, (condamnat în prezent la 4 ani şi 4 luni de închisoare, pentru un prejudiciu de 820.000 de euro adus RATB) l-a majorat la 2.400 de persoane, pentru a putea accesa mai mulţi bani europeni. Grupul de implementare a proiectului a fost şi el majorat de la patru persoane, la peste 20, oameni aduşi din afara instituţiei. Unii angajaţi ai noştri sunt foarte bine calificaţi şi puteau fi implicaţi în proiect. El a adus însă firma de consultanţă EUROCONECT, care a fost implicată şi în dosarul în care directorul a fost şi condamnat, care trebuia să recupereze de la stat nişte bani. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de trei ani, 2011-2014.

- Era vreo legătură de rudenie, de interese între director şi firmă?

- Cu Corina Sandu, proprietara firmei de consultanţă, Viorel Popescu a fost coleg de facultate. Ulterior, una din firmele directorului general a lucrat cu firma EUROCONECT, iar cei care lucrau la implementarea proiectului european din partea firmei doamnei Sandu erau rude între ele.

- Care a fost valoarea proiectului şi la cât s-au ridicat prejudiciile?

- Valoarea proiectului a fost de 5 milioane de euro, iar prejudiciul trebuie stabilite de acum încolo, pentru că proiectul nu a avut nicio utilitate pentru angajaţii care au participat la el. Ei au primit doar o diplomă de participare, nerecunoscută de vreo autoritate, au fost scoşi din producţie o săptămână. Deci, s-au plătit bani publici pe salarii să participe la acest curs. Au fost probleme sesizate de Autoritatea de Management, care a oprit plata către proiect şi salarii, iar banii au fost scoşi din bugetul RATB.

Teren de 8 mii de mp, evaluat la 1 leu

- Ce alte plângeri aţi mai făcut?

- Am făcut multe plângeri, dar ni s-a spus că valoarea prejudiciilor este mică, şi au fost declinate la câteva Parchete. Unul se referă la frauda făcută cu un teren, evaluat la 1 leu de RATB, pe care exista un garaj până în 2012 Terenul a fost retrocedat ilegal (RATB a renunţat la proces) unei firme de recuperare, care l-a revândut cu 5 milioane de euro. Terenul se află aproape de staţia de metrou Dristor, acum este un supermarket acolo. În spatele retrocederii ar fi fost celebrul Stelu (Gheorghe Stelian, n.r.), iar suprafaţa era de circa 8.000 de mp.

Un milion de lei, plăţi compensatorii

- Alte plângeri la ce se referă?

- Noi avem câteva rapoarte de audit la RATB din 2014, în care se spune că nu s-au gestionat corect nişte piese din parcul RATB. Acestea nu au fost înregistrate în contabilitate. Practic, piesele componente de pe 50 de autobuze şi motorina din rezervoare nu se mai regăsesc, nici fizic, nici în contabilitate. Auditul intern sesizează că acolo s-a petrecut o ilegalitate, fără a se estima paguba. Nimeni nu a cercetat acest lucru, nici nu se doreşte, şi nu s-a deschis un proces pentru stabilirea prejudiciului.

- Ce se mai aude de raportul Curţii de Conturi?

- Raportul Curţii de Conturi pe 2015 vorbeşte despre un prejudiciu de un milion de lei, produs de Consiliul de Administraţie al RATB pentru plăţile compensatorii acordate celor cinci directori daţi afară cu nişte ani în urmă, care au câştigat în instanţă şi au fost reangajaţi. Noi nu contestăm faptul că au fost reangajaţi, ci considerăm că cel care i-a concediat este vinovat, tot aşa cum de la un şofer, care a creat o problemă cu un prejudiciu de 3 lei şi ceva, i s-au imputat banii, şi directorii care i-au demis trebuie să plătească.

Transportul public: regie sau societate comercială?

- De ce vă opuneţi transformării regiei în societate comercilaă

- AMRSP (Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice) a realizat o sinteză în acest sens. Noi considerăm că această transformare va fi frauduloasă şi oneroasă, pentru că sunt grupuri de interese care vor să pună mâna pe terenurile RATB şi pe licenţe de trensport. Lucrurile stau mai prost decât înainte. Parcul auto se reduce în fiecare zi. Parcul auto circulant este de 64%, circulă 640 de autobuze din 830 planificate.

Reacția directorului RATB

În replică, directorul general RATB, Radu Orzaţă (foto), răspunde acuzațiilor: „Referitor la cele despre care Tudor Ivan susţine că s-ar fi petrecut cu ani în urmă nu voi face niciun comentariu. Eu pot vorbi despre demersurile şi eforturile pe care le-am făcut pentru a transforma RATB într-o companie transparentă, eficientă, mult mai ataşată de publicul călător. În anul 2015, din luna august, am luat măsurile urgente de redresare a regiei, lucru pe care mulţi îl credeau imposibil după ani buni de subfinanţare. Începând din februarie 2016, au fost luate măsuri de creştere a transparenţei, a fost stabilit un program de circulaţie a vehiculelor real şi adaptat la nivelul finanţării. Am început informarea în timp util a călătorilor, despre respectarea orelor de sosire în staţii şi am deschis pe site-ul www.ratb.ro un forum pentru discuţii. Referitor la cele sesizate de Curtea de Conturi, RATB va recupera prejudiciul constatat.”

FOTO: Radu Orzaţă