Siberia, în flăcări. Pompierii fac față cu dificultate incendiilor de pădure. Pericol pentru întreaga planetă. VIDEO

Siberia, în flăcări. Pompierii fac față cu dificultate incendiilor de pădure. Pericol pentru întreaga planetă. VIDEO

În jur de 800.000 de hectare de pădure din Siberia, una dintre cele mai reci regiuni din lume sunt în flăcări. Mai multe incendii au cuprins Iacuția, cea mai rece regiune din Federația Rusă.

Vastele păduri siberiene sunt distruse de mai multe incendii de pădure care se manifestă cu violență. Sute de incendii au cuprins Iacuția (Republica Saha) din Siberia, cea mai mare și mai rece regiune din Federația Rusă. Din cauza căldurii degajate de aceste incendii, stratul de permafrost – sol care se menține înghețat și pe timpul verii – se topește într-un ritm accelerat. Iar acest lucru va afecta încălzirea globală.

Din cauza pericolului cu care se confruntă, localnicii fac apel la autorități, ajungând până la președintele Vladimir Putin pentru a interveni. Mai multe localități siberiene au fost cuprinse de un fum înecăcios, iar oamenii fac față cu greu, abia reușind să respire.

Aproape 300 de incendii separate au izbucnit în Siberia pe o suprafață de 12.140 de km pătrați. Doar jumătate dintre acestea, care se manifestă în apropierea așezărilor omenești, sunt, însă, controlate de autorități. Conform publicației The Guardian, în total, în Siberia, ard în jur de 800.000 de hectare de pădure.

Ne puteți urmări și pe Google News

Incendii majore au avut loc în jurul Drumului Oaselor, o șosea construită de victimele represiunii erei sovietice între Iakutsk – capitala regiunii și orașul cu cele mai scăzute temperaturi din lume – și portul Magadan. Un clip filmat dintr-o barcă aflată pe râul Lena arată cât de mare este dezastrul.

Turiștii au fost martori la incendiile din Parcul Natural Stâlpii Lenei, aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, renumit pentru formațiunile unice de rocă antică și fauna și flora neatinsă de om.

Autoritățile au declanșat ploi artificiale

Pentru stingerea incendiilor din Siberia autoritățile ruse au intervenit și au declașat ploi artificiale de un avion specializat Antonov-26. Cu ajutorul unei tehnologii mai vechi, norii sunt tratați cu un amestec chimic ce include iodură de argint, nitrogen lichid și gheață carbonică. Astfel, a fost declanșată ploaia artificială care a permis pompierilor să controleze dezastrul pe un terne mlăștinos, de munte.

Aproape 2.701 de persoane și 323 de echipamente de stingere a incendiilor au fost implicate în acțiunile de intervenție. Se pare că nu este suficient, având în vedere amploarea dezastrului, astfel că localnicii fac apel la autorități să intervină.

Localnicii fac apel la președintele Putin

„Ne sufocăm, plămânii noștri sunt otrăviți de fumul usturător”, se arată într-o petiție transmis președintelui Vladimir Putin.

Localnicii solicită mai multe echipamente și resurse umane care să se implice în acțiunea de combatere a incendiului. Oamenii din regiune caută să atragă atenția opiniei publice mondiale către această regiune care are o suprafață asemănătoare celei a Indiei. Mulți localnici spun că doar prin intervenția opiniei publice mondiale, oficialii ruși se vor concentra pe gestionarea incendiilor care amenință atât așezările umane și ecosistemul din Siberia.

Pericolul din sol

Orașul Iakutsk a fost cuprins de fum înecăcios în această lună, precum multe alte localități din regiune. Experții spun că, per total, incendiile din Iacuția sunt mai puțin distructive decât în urmă cu un an. Însă, acestea au loc mai spre sud, în apropierea principalelor regiuni populate. Căldura excesivă grăbește topirea permafrostului, din care se degajă niveluri record de gaze cu efect de seră. Cenușa ar putea, de asemenea, să acopere zăpada care, astfel,va absorbi mai multe radiații solare și se va topi mai ușor.

Iacuția a înregistrat cea mai caniculară lună iunie, temperaturile fiind cu 4,5 grade Celsius mai mari decât așteptările. Însă, acest trend nu este în toată regiunea.

Rusia se încălzește de 2,5 ori mai repede decât planeta, iar pericolul se manifestă, în special, în Iacuția, unde gazele cu efect de seră sunt fixate în permafrost și se degajă după ce solul se dezgheață din cauza căldurii și incendiilor.