Și invers: Minoritatea musulmană este decimată de contemplativii credincioși budhiști, într-un stat condus de un deținător al Premiului Nobel pentru Pace

Istoria omenirii e crâncenă și ne oferă lecții și astăzi, în formele cele mai crude. Astfel, există un loc pe glob în care etichetele de „sângeros” și „pacifist” s-au inversat atunci când minoritatea musulmană de circa 800.000 de oameni este decimată și alungată de contemplativii și pacifiștii, altfel, credincioși budhiști.

Este vorba despre Myanmar/Burma/ Birmania, stat din Asia de Sud-Est parte a coloniei franceze Indochina, în alte vremuri. Este vorba despre minoritatea musulmană Rohingya care este supusă discriminărilor de populația majoritară și de Armata statului, motiv pentru care nu mai puțin de 270.000 de oameni s-au refugiat în Bangladesh- ul vecin. Aici relația este inversă între religii, minoritatea fiind de religie budhistă iar majoritatea musulmană. Manifestații publice masive în capitala Dhaka au reunit cele două comunități, majoritatea apărând co-religionarii musulmani din statul vecin iar minoritatea budhistă susținând că, pe baza comportamentului iresponsabil al majorității budhiste din Myanmar, ei înșiși ar putea fi supuși la presiuni și discriminări în Bangladesh. 

O altă temă majoră de nemulțumire populară în Bangladesh, care a primit un număr enorm de refugiați, practic o treime din populația musulmană Rohingya a Myanmarului, este faptul că la frontiera dintre cele două state, Armata Myanmarului (sau chiar propria armată din Bangladesh) a instalat câmpuri de mine, motiv pentru care o bătrână și-a pierdut ambele picioare într-o explozie, în timp ce un bărbat și doi copii de 10 și 13 ani au murit în explozii. 6 asemenea detonări de mine au fost identificate de către Tirana Hassan, Director pentru răspunsul la crize al Amnesty International, aflată pe teren la frontiera dintre cele două state. De altfel, directorul a dat publicității faptul că Myanmar este, alături de Coreea de Nord și Siria, unul din puținele state care continuă să utilizeze mine antipersonal pentru a controla exodul de populație, frontiera și teritoriul. 

Mai ciudat este faptul că statul Myanmar este condus de facto de către liderul partidului majoritar, Liga Națională pentru Democrație, Aung San Suu Kyi, fostă deținut politic care a stat în detenție 15 din cei 21 de ani la care a fost condamnată, pe vremurile când lupta împotriva huntei ce conducea țara și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. De altfel, situația din Myanmar a făcut ca două personalități marcante ale luptei pentru drepturile omului - Arhiepiscopul Anglican Desmond Tutu, luptător anti-apartheid în Africa de Sud și laureat al premiului Nobel pentru Pace, alături de alt deținător al Premiului Nobel pentur Pace, din Pakistan, Malala Yousafzai - să o critice pe Aun San Suu Kyi, în timp ce manifestanții din Bangladesh, Malaezia, Filipine, Indonezia și Pakistan au cerut chiar retragerea Premiului Nobel pentru Pace liderului birmanez.

Povești de antreprenori: Ionel Burtea a început cu un hectar de fructe de pădure și a ajuns la afaceri de peste 8 milioane de euro

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Reacțiile au apărut și la nivelul comunității internaționale. Astfel, Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a cerut Myanmarului să implementeze recomandările Comisiei Kofi Annan, instrumentul ONU pentru rezolvarea disputelor în regiune, Washingtonul fiind „profund tulburat de rapoartele care vorbesc despre atacuri continue asupra civililor inocenți și cerând forțelor de Securitate din Burma să respecte civilii în momentul în care conduc asemenea operațiuni”. În același timp, Președintele Donald Trump monitorizează situația, potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe, în timp ce Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare ar putea să aibă pe agendă și acest subiect care durează de ceva timp și amenință să explodeze într-o reacție la nivel global a statelor musulmane contra budhismului, ca religie, în general.