„Țările din vecinătatea României din această regiune, Serbia, Montenegru, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Albania și Kosovo cu statutul special de autonomie, depun eforturi pentru a facilita și apropia integrarea lor în structurile europene. Lărgirea uniunii în această direcție ar fi în beneficiul întregului continent”, arată președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Zsolt Szilágyi, într-o scrisoare adresată, vineri, premierului Viorica Dăncilă. Politicianul maghiar mai aduce în discuție și alte două aspecte și îi sugerează premierului să le aibă în vedere. Este vorba despre Strategia Romilor și Politicile de identitate europeană.

„În acest context, vă rog, Doamnă Prim-Ministru, ca președinția română să nu fie împotriva protejării identităților, ci din contra: să promoveze politicile de identitate. Indiferent dacă vorbim de identitățile națiilor europene sau despre minoritățile etnice, adică acele comunități care reprezintă circa 10% din populația Uniunii Europene, identitatea lor, valorile reprezentate de ele înseamnă o valoare europeană. Cred că ar fi o realizare, dacă sub egida președinției române s-ar redacta o cartă a practicilor progresive europene în materie de protecția identităților, care ar include acele măsuri și aranjamente, care prin dialog, prin legislație și prin realizarea unor forme de autonomie culturală și teritorială au reușit să creeze încredere reciprocă, stabilitate, bunăstare și protecție pentru acele națiuni și comunități, care după deciziile marilor puteri de acum o sută de ani au ajuns să fie peste noapte în inferioritate numerică”, susține politicianul maghiar.

Liderul PPMT îi transmite premierului că are convingerea că președinția română a Consiliului Uniunii Europene poate avea efecte pozitive și în politicile interne ale țării și

îi cere să respecte angajamentele asumate de România. „Angajamentele României nu au fost îndeplinite în totalitate. Aplicarea, implementarea condițiilor și recomandărilor UE stabilite înainte de accederea României la UE nu sunt nici până astăzi satisfăcute. Situația justiției, nerestituirea imobilelor confiscate de regimul comunist, neajunsurile sistemului de învățământ al minorităților, problema ceangăilor din Moldova, sunt printre altele capitole ce dovedesc că România nu a reușit sau nu a dorit să îndeplinească condițiile de accedere”, arată Zsolt Szilágyi.

Acesta mai spune că guvernul refuză dialogul în problemele cele mai importante ale comunității maghiare. 

 

 

Te-ar putea interesa și: