Senatul a respins proiectul de plafonare la 3 lei a apei îmbuteliate în aeroporturi și gări

Sursa: Sawitri Khromkrathok | Dreamstime.com

Senatorii au respins proiectul care prevedea plafonarea la 3 lei a prețului pentru sticlele de 500 ml de apă potabilă îmbuteliată vândute în aeroporturi, gări, autogări, la metrou și în porturi. Inițiativa, susținută de parlamentari USR, merge acum la Camera Deputaților, după avize critice din partea comisiei economice, Consiliului Concurenței și CES.

Proiectul de plafonare, respins în plenul Senatului

Senatorii au respins în plen proiectul legislativ care prevedea plafonarea prețului la maximum 3 lei pentru sticlele de 500 ml de apă potabilă îmbuteliată vândute în aeroporturi, gări, autogări, la metrou sau în porturi. Propunerea legislativă fusese justificată prin ideea protejării consumatorilor în spații unde prețurile sunt semnificativ mai mari decât în comerțul obișnuit și unde pasagerii nu au, în practică, alternative reale de achiziție.

Conform datelor prezentate în expunerea de motive, apa îmbuteliată la 500 ml este comercializată în aeroporturi la tarife de aproximativ trei ori mai mari decât plafonul de 3 lei propus prin proiect.

Inițiativa a fost depusă de deputați ai USR, însă, în momentul votului din Senat, proiectul nu a fost susținut nici măcar de senatorii formațiunii. Partidele aflate la guvernare au votat împotrivă, iar ceilalți parlamentari din opoziție s-au abținut. Raportul de respingere elaborat anterior de comisia economică a avut un rol esențial în configurarea votului din plen. Proiectul va fi transmis Camerei Deputaților, forul decizional în această procedură legislativă.

Argumentele inițiatorilor privind apa ca produs de bază

În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că sticlele de 500 ml de apă potabilă îmbuteliată trebuie tratate ca un produs de bază, în special în zonele de transport, unde accesul la apă este esențial și opțiunile de cumpărare sunt limitate. Aceștia au atras atenția asupra prețurilor practicate în aeroporturi după introducerea regulilor de securitate privind lichidele.

„Dreptul de acces la apă potabilă reprezintă o necesitate biologică fundamentală, iar prețurile disproporționat de mari practicate în aceste locații constituie o formă de exploatare a unei nevoi de bază a consumatorului. De la introducerea regulilor de securitate privind lichidele, aerosolii și gelurile, în vara anului 2006, pasagerii sunt obligați să predea sticlele cu apă la punctele de control de securitate din zona aeroportuară, fiind nevoiți apoi să achiziționeze apă la prețuri de trei-patru ori mai mari decât cele din comerțul obișnuit”, afirmă inițiatorii, potrivit Profit.ro.

Aceștia au susținut că proiectul urmărește să limiteze situațiile în care pasagerii sunt obligați să plătească prețuri mult mai mari decât cele din rețeaua de retail pentru același produs de bază.

Exemplele din alte state europene și recomandările ACI Europe

Inițiatorii au invocat și practici existente în alte state europene. În documentele de fundamentare se arată că Grecia și Cipru reglementează prețul apei vândute în aeroporturi, gări și porturi la un nivel maxim de 0,60 euro pentru sticlele de 500 ml.

În Spania, autoritatea aeroportuară a stabilit un preț maxim de 1 euro pentru apa îmbuteliată la 500 ml vândută în aeroporturile administrate de stat. Inițiatorii au menționat și o recomandare emisă în 2016 de Asociația europeană a operatorilor de aeroporturi, Airports Council International Europe, prin care se sugera ca toate aeroporturile europene să limiteze prețul apei la 1 euro pentru 500 ml.

„Din păcate, niciun aeroport din România nu respectă această recomandare”, arată inițiatorii în documentele care însoțesc proiectul.

Motivele respingerii în comisia economică

Comisia economică din Senat a formulat un raport de respingere, în care a argumentat că plafonarea prețului ar reprezenta o intervenție excesivă în mecanismele pieței. Senatorii au invocat articole din Constituția României privind libertatea economică.

Membrii comisiei au făcut referire la art. 135 alin. (1) și (2), argumentând că statul nu poate reglementa prețuri în mod arbitrar, în afara unor situații excepționale clar justificate. În analiza comisiei se arată că măsura propusă ar afecta libertatea economică a operatorilor și nu ar respecta principiile generale ale economiei de piață.

Comisia a respins și o propunere de compromis, prin care plafonul ar fi fost ridicat de la 3 lei la 5 lei, în contextul majorării TVA la 21%. În document se menționează că, în condițiile actuale de pe piață, prețul apei îmbuteliate de 500 ml în supermarketuri depășește frecvent 4-5 lei, ceea ce ar ridica probleme de sustenabilitate economică pentru comercianți în cazul fixării unui plafon de 3 lei în punctele de vânzare din aeroporturi și alte terminale de transport.

Referirea la legislația privind apa de la robinet

Senatorii din comisia economică au făcut trimitere și la prevederile Legii nr. 96/2024, care aprobă Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman. Această lege introduce obligația ca unitățile de alimentație publică să asigure gratuit accesul consumatorilor la apă de la robinet.

Pe baza acestor prevederi, parlamentarii au apreciat că nevoia consumatorilor de acces la apă potabilă este deja acoperită parțial prin legislația existentă, iar proiectul de plafonare a prețului la apa îmbuteliată ar suprapune în mod inutil reglementări diferite asupra aceluiași domeniu.

Observațiile făcute de Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței a emis un aviz asupra proiectului, în care a precizat că nu a identificat elemente care să contravină normelor în materie de ajutor de stat. Instituția a analizat modul în care plafonarea prețului ar putea afecta concurența și a concluzionat că măsura, în sine, nu se încadrează în categoria intervențiilor ce ar constitui ajutor de stat incompatibil.

În același timp, Consiliul Concurenței a oferit exemple din Cipru, unde plafonarea prețului de 0,60 euro pentru sticlele de 500 ml a fost introdusă ca măsură temporară, în contextul creșterii accelerate a prețurilor și al presiunilor inflaționiste. Autoritățile de concurență au arătat că măsura urmează să fie reevaluată după stabilizarea pieței.

În avizul transmis, instituția a subliniat nevoia ca eventualele intervenții similare din România să aibă un caracter excepțional și limitat în timp. „Soluții altemative mai puțin restrictive, care să permită atingerea aceluiași scop fără a afecta în mod excesiv libertatea economică a operatorilor, să nu genereze distorsiuni semnificative în lanțurile de aprovizionare și care să asigure respectarea caracterului temporar și excepțional al măsurilor, pentru a evita efecte negative pe temen lung. dar a recomandat”, se arată în document.

Consiliul a pledat, în esență, pentru identificarea unor formule de protecție a consumatorilor care să nu blocheze mecanismele de piață și să poată fi adaptate evoluției prețurilor și condițiilor economice.

Poziția Consiliului Economic și Social

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ proiectul. În analiza sa, CES a apreciat că plafonarea propusă nu este justificată economic, în special în condițiile creșterii TVA la 11% pentru apa îmbuteliată și ale aplicării taxei de reciclare de 0,50 lei.

Potrivit argumentelor prezentate, nivelul de 3 lei pentru o sticlă de 500 ml ar fi sub prețul pieței, ceea ce ar plasa operatorii economici într-o situație dificilă din punctul de vedere al costurilor și al marjelor comerciale.

CES a mai arătat că, în paralel cu aceste discuții, în aeroporturile din România sunt implementate tehnologii noi de scanare care modifică regulile privind transportul lichidelor în bagajele de mână.