Semnal de alarmă de la CFA România. Încrederea în economie s-a prăbușit la niveluri minime istorice, inflația rămâne uriașă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a înregistrat scăderi masive în perioada recentă, ajungând la valori minime care, din punct de vedere istoric, au mai fost atinse doar în momente de cumpănă majoră, precum criza politică din 2012, tensiunile legislative de la finalul anului 2018 sau debutul pandemiei din 2020, informează Agerpres.

Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, a explicat că această evoluţie negativă anticipează o dinamică economică extrem de modestă, specialiştii estimând deja că ţara noastră se află în faţa unui risc iminent de recesiune.

Semnal de alarmă de la CFA România. Încrederea în economie s-a prăbușit la niveluri minime istorice

Scăderea actuală nu este un fenomen izolat, ci reflectă o acumulare de factori de risc care au măcinat încrederea analiştilor financiari în stabilitatea economică pe termen scurt şi mediu.

„Începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situaţie incertă în economie şi în aceşti ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o uşoară recesiune. Deci cumva a anticipat această creştere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică precum şi recesiunea actuală. A mai fost la un nivel foarte redus în 2012, atunci când am avut o criză politică. A mai fost în 2018, pe final de an, când s-a încercat naţionalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, au mai fost situaţii de valori reduse în pandemie şi la începutul războiului din Ucraina. Cel mai jos nivel a fost la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020”, a precizat Adrian Codirlaşu.

România, în alertă din cauza valului de căldură. Comandamentul Energetic, convocat de urgență

Cum va fi vremea la început de iulie. Prognoza ANM pe două săptămâni

Prognoze sumbre pentru moneda naţională şi preţuri

Pe lângă perspectivele sumbre privind Produsul Intern Brut, membrii asociaţiei şi-au revizuit drastic estimările referitoare la puterea de cumpărare şi stabilitatea cursului de schimb valutar, anticipând presiuni mari asupra leului.

„De asemenea, s-au ajustat anticipările privind evoluţia cursului de schimb. Am avut episod de depreciere, aceste informaţii au fost incluse în anticipaţiile membrilor noştri şi avem un curs anticipat pe următoarele 12 luni undeva la 5,35 lei/euro. De asemenea, este anticipată o inflaţie care rămâne la un nivel ridicat. Pe un orizont de 12 luni, de exemplu, inflaţia anticipată rămâne la peste 7%”, a menţionat specialistul.

Pericolul stagflaţiei şi capcana deficitului bugetar

Conform analizelor financiare, presiunea inflaţionistă nu va ceda prea uşor, fiind direct legată de dezechilibrele din finanţele publice. România pare să se blocheze într-un scenariu economic extrem de periculos, unde creşterea economică lipseşte, dar preţurile continuă să urce.

„Este o problemă structurală la noi. Inflaţia este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar. Pentru PIB anticipaţia mea este că vom avea o scădere, o recesiune, mă rog, spun lucrul acesta de anul trecut. Am putea consemna undeva între 0,5% şi 1% scădere economică în acest an. Asta arată cifrele acum. Suntem în situaţie de stagflaţie, adică inflaţia e mare, economia scade. E cea mai rea combinatie pentru că politicile standard nu funcţionează.

Singurul lucru care ar funcţiona este reducerea în continuare a deficitului bugetar, însă prin reducerea cheltuielilor, pentru că dacă creştem veniturile înseamnă că generăm inflaţie şi mai mare, majorăm taxele, ceea ce va pune presiune şi mai mare pe economie”, a mai afirmat Adrian Codirlaşu.

Prăbuşire generalizată a indicatorilor de încredere

Datele statistice colectate de organizaţie arată dimensiunea neîncrederii din piaţă. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, ajungând la valoarea de 30,5 puncte. Nici celelalte componente nu au avut o evoluţie mai bună. Indicatorul condiţiilor curente s-a redus cu 9,3 puncte, până la valoarea de 23,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând nivelul de 34 de puncte.

Sursa foto: pixabay.com

„Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât şi interni, încrederea în economie a scăzut semnificativ. În acelaşi timp, în contextul episodului de depreciere a leului, şi anticipaţiile de evoluţie viitoare a cursului de schimb s-au ajustat. De asemenea, consistent cu evoluţia încrederii în economie, şi anticipaţiile pentru creşterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative, deja indicând un risc ridicat de recesiune”, a explicat Codirlaşu, în comunicat.

Ce se întâmplă cu inflaţia şi cursul euro în următoarele 12 luni

Aşteptările analiştilor pentru perioada următoare confirmă faptul că stabilitatea financiară este fragilă. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2027) a crescut uşor faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, ajungând la 7,53%. Totuşi, o mare parte dintre experţi speră într-o temperare viitoare, astfel că 80% dintre participanţi anticipează reducerea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală, în timp ce doar 20% anticipează o majorare a acesteia.

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, raportul este clar în favoarea deprecierii monedei naţionale. Aproximativ 71% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 29% prognozează o stagnare. În aceste condiţii, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,2857 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este de 5,3521 lei pentru un euro.

Piaţa imobiliară urbană este considerată supraevaluată

Analiza sectorului imobiliar arată că investitorii şi specialiştii devin mult mai prudenţi în privinţa achiziţiilor din marile oraşe. Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 53% dintre participanţi anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, iar 47% o scădere. De asemenea, un procent semnificativ de 67% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce doar 20% consideră că acestea sunt corect evaluate.

Deficitul bugetar, datoria publică şi impactul geopolitic asupra petrolului

Finanţele publice rămân sub o presiune uriaşă, chiar dacă s-au înregistrat corecţii minore în viziunea analiştilor. Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 au scăzut faţă de exerciţiul anterior cu 0,2 puncte procentuale, înregistrându-se o valoare medie a anticipaţiilor de 6,2% din PIB.

Totodată, anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2026 s-au redus substanţial şi au ajuns la o valoare medie de -0,1%, evoluţie care indică un risc ridicat de recesiune prelungită. În acelaşi timp, datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

Pe lângă problemele economice interne, contextul geopolitic internaţional aduce noi incertitudini. În contextul războiului din Iran, a fost introdusă în sondaj şi o întrebare referitoare la anticipaţiile privind evoluţia preţului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor oferite, participanţii la studiu anticipează un preţ mediu de 99 dolari pe baril.

Despre barometrul lunar realizat de analiştii CFA România

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 14 ani, şi reprezintă un indicator de referinţă prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Cercetarea este realizată în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România, precum şi candidaţi selectaţi pentru nivelurile II şi III ale prestigiosului examen CFA.