Selecția pentru șefia marilor parchete ajunge la final. DIICOT închide calendarul interviurilor

Selecția pentru șefia marilor parchete ajunge la final. DIICOT închide calendarul interviurilorDIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Procedura de selecție pentru numirea noilor șefi ai Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai DNA și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ajunge joi la ultima etapă. Sunt programate interviurile pentru ocuparea funcțiilor de procuror-șef adjunct al DIICOT, încheind astfel un calendar de audiere care s-a desfășurat pe parcursul întregii săptămâni.

În total, 19 candidați s-au înscris pentru funcțiile de procuror-șef și procuror-șef adjunct la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la Direcția Națională Anticorupție și la DIICOT. Competiția vizează atât poziția de procuror general, cât și funcțiile de conducere din cele două direcții specializate.

Cine susține interviul pentru DIICOT

Joi au loc interviurile pentru cele două posturi de procuror-șef adjunct al DIICOT. Candidații înscriși provin atât din cadrul structurii centrale, cât și din serviciile teritoriale, iar printre cei programați se regăsește și actualul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În zilele precedente, au fost intervievați candidații pentru funcția de procuror general, pentru conducerea DNA și pentru funcția de procuror-șef al DIICOT. De altfel, unul dintre candidați s-a retras din competiția pentru șefia DIICOT, rămânând însă în cursa pentru conducerea Parchetului ICCJ.

Fiecare candidat a avut la dispoziție cel mult 30 de minute pentru prezentarea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și maximum o oră pentru întrebările adresate de membrii comisiei.

Comisia de interviu este condusă de ministrul Justiției și este alcătuită din doi reprezentanți ai Ministerului Justiției, doi procurori desemnați de Secția pentru procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management și un psiholog din cadrul CSM sau al instanțelor ori parchetelor.

Radu Marinescu

Radu Marinescu. Sursă foto: Facebook

Criteriile pentru evaluarea candidaților la șefia marilor parchete

În ceea ce privește proiectul managerial, sunt analizate cunoașterea specificului instituției pentru care candidează, modul în care înțeleg organizarea activității pentru îndeplinirea atribuțiilor constituționale, identificarea vulnerabilităților și propunerile de soluții. De asemenea, este verificată compatibilitatea proiectului cu cel al procurorului ierarhic superior, acolo unde este cazul.

Pe lângă aceste aspecte, sunt evaluate aptitudinile manageriale și de comunicare: capacitatea de organizare, asumarea responsabilității, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, capacitatea de analiză și planificare, inițiativa în modernizarea managementului, adaptabilitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă. Sunt avute în vedere și cunoștințele privind comunicarea publică și gestionarea situațiilor de criză.

Totodată, comisia analizează modul în care candidații se raportează la valorile profesiei și la exigențele funcției de conducere, inclusiv nivelul de integritate, deontologie și responsabilitate, precum și propunerile pentru creșterea încrederii cetățenilor în justiție.

Potrivit Ministerului Justiției, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii care au o vechime de cel puțin 15 ani în magistratură, îndeplinită până la ultima zi a termenului de înscriere. În același timp, nu pot ocupa funcții de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce ar putea influența exercitarea obiectivă a atribuțiilor, conform prevederilor legale menționate de minister.

Ce urmează în selecția șefilor marilor parchete

Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie pe site-ul Ministerului Justiției, iar ministrul va transmite propunerile motivate Secției pentru procurori a CSM, în vederea emiterii avizului consultativ. Ulterior, documentația va fi înaintată președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală privind numirile.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat rolul șefului statului în acest proces:

„Legea este foarte clară. Domnul preşedinte al României, care este vectorul public cu cea mai înaltă reprezentativitate, este şi decidentul în această situaţie. Cu alte cuvinte, simplu spus, domnul preşedinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”.

Nicușor Dan a apreciat că printre candidați se află „persoane foarte interesante”

Referitor la faptul că el formulează propunerile care ajung la Cotroceni după avizul CSM, ministrul a precizat că este „o procedură creată în aşa fel încât să nu existe o exclusivitate sau un caracter discreţionar în ceea ce priveşte decizia”.

Acesta a detaliat mecanismul instituțional: „Există un filtru foarte important care este acela al secţiei de procuror din cadrul CSN şi există, bineînţeles, decizia finală a domnului preşedinte. Sigur că avem comunicare instituţională şi cooperare instituţională cu Administraţia Prezidenţială. Întotdeauna am spus că viziunea mea în exercitarea demnităţii publice este aceea a unei cooperări loiale între instituţii şi autorităţi cu exercitarea atribuţiilor şi competenţelor în limitele constituţionale şi legale. Îmi doresc să fie, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul de Justiţie, o procedură competitivă în litera şi în spiritul legii, transparentă, nepolitizată şi propunerile noastre să reflecte cea mai bună evaluare pe care am putut să o facem”.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a apreciat că printre candidați se află „persoane foarte interesante” și s-a declarat optimist în privința impactului pe care noile conduceri îl pot avea asupra activității parchetelor. Totodată, el a respins speculațiile privind eventuale influențe între instituții, considerând că ideea potrivit căreia un adjunct ar putea controla o altă instituție este „fără niciun fel de fundament”.