Curtea Constituțională a decis că un articol din Codul Penal nu este constituțional și că termenul de prescripție nu poate fi întrerupt. Imediat după această decizie magistrații s-au întâlnit pentru a discuta problemele procedurale ce pot apărea. Între timp Codul Penal a fost modificat și explică în mod clar când intervine practic întreruperea prescripției. Deciziile se bat însă cap în cap, dar specialiștii au explicat cum ar trebui aplicate acestea.

Justiția din România este bulversată în ultima perioadă de mai multe decizii privind aplicarea termenelor de prescripție. Prima dintre ele și care a generat un val de reacții a fost decizia 358/2022 a Curții Constituționale privind prescripția specială. Curtea a declarat astfel neconstituțional articolul 155 din Codul Penal.

Mai exact toate dosarele afllate în stadiul urmării penale sau în fața de judecată pot fi închise dacă termenul de prescripție s-a împlinit.

Guvernul a venit imediat cu o Ordonanță de Urgență, iar la finele lunii mai a modificat articolul 155 din Codul Penal care fusese declarat neconstituțional și care se referea la prescripția faptelor penale.

Ședință de urgență

La scurt timp după intrarea în vigoare a deciziei CCR,  în cadrul Curții de Apel București a avut loc o ședință a magistraților care nu a fost făcută publică. Magistrații au răspuns însă solicitărilor jurnaliștilor și au explicat ce s-a întâmplat la acea întâlnire.

„Ulterior intrării în vigoare a deciziei CCR nr.358 din 26 mai 2022, în cadrul Curții de Apel București a avut loc o ședință comună a judecătorilor celor două secții penale, cu caracter informal, la care au participat judecători din cadrul ambelor secții.

În cadrul ședinței nu au supuse la vot eventuale modalități diferite de aplicare a deciziei CCR, ci s-au discutat numai implicațiile practice ale efectelor acestei decizii, din punctul de vedere al măsurilor administrative ce s-ar impune în privința cauzelor aflate pe rol precum și a celor rămase în pronunțare.

În urma întâlnirii au rezultat două concluzii de bază: Repunerea pe rol a cauzelor rămase în pronunțare, acolo unde este incidentă decizia CCR.

Eventuala suspendare a cauzelor aflate pe rol, în raport cu existența unor sesizări ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea mecanismului întrebărilor prealabile, în vederea lămuririi unor aspecte legate de decizia sus-numita. Nu a fost încheiat niciun proces-verbal în legătură cu ședința, motiv pentru care un astfel de document nu avea cum să fie comunicat altor instanțe“, se arată în răspunsul președintelui Curții de Apel București, Luminița Criștiu-Ninu, pentru inpolitics.ro.

Cum se vor aplica deciziile

Decizia Curții Constituționale spune practic că prescripția nu se întrerupe, iar noul articol din Codul Penal spune că da. Cum se vor aplica însă dispozițiile având în vedere că ambele sunt obligatorii au explicat doi profesori renumiți. Mai exact decizia CCR poate fi interpretată ca lege penală mai favorabilă și atunci ar trebui să se aplice tuturor cauzelor care erau pe rol la 25 iunie 2018.

„Deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor penale care erau pe rol la 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018 în Monitorul Oficial al României), chiar dacă, ulterior, în unele dintre ele, între timp, au fost pronunțate hotărâri definitive.

Până la 30 mai 2022, data intrarii în vigoare a OUG nr. 71/2022, în materie penală nu a funcționat, din punct de vedere legal, întreruperea cursului termenelor de prescripție a răspunderii penale. Faptul că unele instanțe au aplicat prin analogie un text legal care nu mai era în vigoare, nu are niciun impact asupra soluției propuse, având în vedere considerentele cuprinse în Decizia nr. 358/2022.

Soluția noastră are ca premise natura substanțială a instituției prescripției rpspunderii penale și natura de izvor de drept (lege) a deciziilor Curții Constituționale. Avand forța legilor, deciziile Curții Constitutionale sunt și trebuie luate în considerare pentru incidența regulii mitor lex (legii mai blânde, mai favorabile).

Pentru a raționa fără cusur, atunci când urmează să stabilim legea mai favorabilă în ceea ce privește deciziile general obligatorii ale Curții Constituționale, ne putem imagina că acestea sunt legi sau ordonanțe.

Aplicarea legii penale mai blânde în situații tranzitorii este o problemă care apare atunci când de la comiterea infracțiunii și până la stingerea raportului penal de conflict se succed mai multe legi (inclusiv decizii ale CCR), iar cel puțin una dintre ele (lege, ordonanță, decizie de declarare a neconstitutionalității) este mai blăndă“, explică profesorii Mihai Adrian Hotca și Norel Neagu, pentru luju.ro.