Curtea Constituțională a decis că un articol din Codul Penal nu este constituțional și că termenul de prescripție nu poate fi întrerupt. Între timp Codul Penal a fost modificat și explică în mod clar când intervine practic întreruperea prescripției. Deciziile se bat cap în cap, dar specialiștii au explicat cum ar trebui aplicate acestea.

Justiția din România este bulversată în ultima perioadă de mai multe decizii privind aplicarea termenelor de prescripție. Prima dintre ele și care a generat un val de reacții a fost decizia 358/2022 a Curții Constituționale privind prescripția specială. Curtea a declarat astfel neconstituțional articolul 155 din Codul Penal.

Două acte normative în vigoare

Mai exact toate dosarele afllate în stadiul urmării penale sau în fața de judecată pot fi închise dacă termenul de prescripție s-a împlinit. Adcest termen diferă în funcție de tipul infracțiunilor, cel mai mic fiind de 3 ani în cazul faptelor pentru care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea de până la cinci ani. De exemplu,dacă în cazul unei infracțiuni în care termenul de prescripție este de 3 ani, cercetarea penală și judecata depășește această perioadă, se poate cere încetarea procesului pe motiv că termenul prescripție a fost depășit.

Guvernul a venit imediat cu o Ordonanță de Urgență, iar la finele lunii mai a modificat articolul 155 din Codul Penal care fusese declarat neconstituțional și care se referea la prescripția faptelor penale.

  „Articolul 155 va avea în aliniatul 1 conţinutul următor: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură, cauză care potrivit legii trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. Este o intervenţie punctuală care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă care ar fi condus la compromiterea foarte multor dosare aflate pe rolul instanţelor”, a declarat Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Cum se vor aplica deciziile

Decizia Curții Constituționale spune practic că prescripția nu se întrerupe, iar noul articol din Codul Penal spune că da. Cum se vor aplica însă dispozițiile având în vedere că ambele sunt obligatorii au explicat doi profesori renumiți. Mai exact decizia CCR poate fi interpretată ca lege penală mai favorabilă și atunci ar trebui să se aplice tuturor cauzelor care erau pe rol la 25 iunie 2018.

„Deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor penale care erau pe rol la 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei nr. 297/2018 în Monitorul Oficial al României), chiar dacă, ulterior, în unele dintre ele, între timp, au fost pronunțate hotărâri definitive.

Până la 30 mai 2022, data intrarii în vigoare a OUG nr. 71/2022, în materie penală nu a funcționat, din punct de vedere legal, întreruperea cursului termenelor de prescripție a răspunderii penale. Faptul că unele instanțe au aplicat prin analogie un text legal care nu mai era în vigoare, nu are niciun impact asupra soluției propuse, având în vedere considerentele cuprinse în Decizia nr. 358/2022.

Soluția noastră are ca premise natura substanțială a instituției prescripției rpspunderii penale și natura de izvor de drept (lege) a deciziilor Curții Constituționale. Avand forța legilor, deciziile Curții Constitutionale sunt și trebuie luate în considerare pentru incidența regulii mitor lex (legii mai blânde, mai favorabile).

Pentru a raționa fără cusur, atunci când urmează să stabilim legea mai favorabilă în ceea ce privește deciziile general obligatorii ale Curții Constituționale, ne putem imagina că acestea sunt legi sau ordonanțe.

Aplicarea legii penale mai blânde în situații tranzitorii este o problemă care apare atunci când de la comiterea infracțiunii și până la stingerea raportului penal de conflict se succed mai multe legi (inclusiv decizii ale CCR), iar cel puțin una dintre ele (lege, ordonanță, decizie de declarare a neconstitutionalității) este mai blăndă“, explică profesorii Mihai Adrian Hotca și Norel Neagu, pentru luju.ro.