Cine va fi alesul președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru? Un secretar de stat din Ministerul Justiției are răspunsul la această întrebare.
În plus, varianta alegerilor parlamentare încă este de actualitate, scrie Morar pe Facebook, într-un decalog intitulat „10 pași înspre anticipate”.
Totodată vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj a PNL, Diana Morar scrie că „CCR nu a statuat că Orban nu poate fi nominalizat din nou ca premier din cauză că a fost demis prin moţiune de cenzură. CCR a arătat că persoana ce va fi nominalizată ca premier trebuie să demonstreze că poate coagula în jurul său o majoritate parlamentară. Ludovic Orban nu a demisionat din calitatea sa de premier, ci a renunţat la calitatea de premier desemnat pe care o deţine din data de 10 februarie”.
Pentru Diana Morar, lucrurile sunt cât se poate de simple: „Urmează ca preşedintele să consulte din nou partidele politice pentru a face cea de a doua nominalizare, care poate fi din nou Ludovic Orban sau o altă persoană care să poată strânge o majoritate parlamentară pentru a accede la guvernare”.
În plus, Diana Morar crede că, prin faptul că prima propunere de desemnare a lui Ludovic Orban, după moţiunea de cenzură, nu a trecut de votul Parlamentului, se poate considera îndeplinită prima parte din procedura de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate!
Cum așa? Simplu, arată secretarul de stat din MJ: „Pentru a se declanşa alegerile anticipate e nevoie de două condiţii cumulativ prevăzute de Constituţie - să curgă 60 de zile de la prima desemnare a unui premier şi să cadă la votul de învestitură în Parlament două propuneri de premier. Apoi, preşedintele poate dizolva Parlamentul şi declanşa alegeri anticipate. Prima condiţie se îndeplineşte, ne aflăm înăuntrul termenului de 60 de zile ce curge din 10 februarie, când prima propunere de premier a fost făcută în persoana lui Ludovic Orban. Au trecut exact 15 zile, mai sunt 45. Prima propunere de desemnare a lui Ludovic Orban ca premier nu a trecut votul de învestitură în Parlament întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în şedinţă, iar termenul maxim de 15 zile a expirat. Astfel, Ludovic Orban a renunţat la prima desemnare, aşadar prima propunere nu a trecut”.
După cea de-a doua nominalizare, Parlamentul are 15 zile termen să audieze miniştrii propuşi şi să dea vot de învestitură. În caz contrar „avem alegeri anticipate”!
„După cea de a doua nominalizare, Parlamentul are 15 zile termen să audieze miniştrii propuşi în Cabinet şi să dea vot de învestitură. Dacă Guvernul trece la vot în Parlament, avem legitimitate în actul de guvernare, putând implementa măsurile din programul de guvernare prin adoptarea de legi. Dacă Guvernul format în jurul celei de a doua nominalizări nu trece votul Parlamentului, avem alegeri generale anticipate, termenul de 60 de zile expirând în 10 aprilie”.
Recomandările noastre
