Sursa foto: Facbook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Nivelul foarte scăzut al Dunării nu mai reprezintă doar o problemă hidrologică, ci a devenit un test pentru infrastructura energetică, industrială și de transport a României, arată Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România. Potrivit acestuia, efectele secetei se suprapun peste o economie aflată deja într-o perioadă dificilă, caracterizată de stagnare și inflație ridicată. În analiza sa, Valentin Tătaru susține că nivelul scăzut al Dunării afectează mai multe sectoare-cheie ale economiei, iar consecințele pot însemna costuri mai mari pentru energie, transport și, indirect, pentru agricultură.
Debitul Dunării pune presiune pe infrastructura critică
Valentin Tătaru arată că fluviile importante au devenit elemente esențiale pentru funcționarea economiei moderne, iar situația actuală demonstrează vulnerabilitatea infrastructurii.
„Nivelurile record de scăzute ale apei pe Rin arată că riscurile climatice nu mai sunt șocuri excepționale pentru lanțurile de aprovizionare. La fel ca în cazul Germaniei, Dunărea reprezintă mai mult decât o rută de transport. Pentru România, ea pune la încercare sistemul energetic, industria și infrastructura comercială”, arată acesta.
Analiza arată că, la Baziaș, debitul Dunării a coborât la 1.600 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie, față de media normală de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă, iar ulterior a scăzut până la 1.500 de metri cubi pe secundă.
Consecințele au inclus restricții pentru navigație și irigații, suspendarea unor curse de bac și măsuri pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă.
Sursa foto: dreamstime.com
Economia pornește dintr-o poziție vulnerabilă
Economistul arată că efectele secetei sunt amplificate de contextul economic actual.
„România a intrat în a doua jumătate a anului 2026 cu economia stagnantă, producția industrială în declin prelungit și inflația încă ridicată. Estimăm o contracție a PIB de 0,5% în acest an, după o creștere de doar 0,7% în 2025”, se arată în analiză.
Potrivit specialiștilor, economia are foarte puțin spațiu pentru a absorbi un nou șoc de ofertă.
Criza energetică scoate la iveală investițiile întârziate
Unul dintre cele mai afectate domenii este sectorul energetic. Analiza amintește că unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă a fost oprit temporar după scăderea nivelului Dunării, iar autoritățile au declarat stare de urgență energetică și au intervenit inclusiv prin lucrări speciale pentru redirecționarea apei.
Valentin Tătaru consideră însă că măsurile de urgență nu rezolvă problemele structurale.
„Aruncarea în aer a unor formațiuni de rocă din albia fluviului poate menține un reactor în funcțiune pentru câteva zile, dar nu creează noi capacități de producție, nu consolidează interconectările și nu accelerează dezvoltarea capacităților de stocare”, arată el.
Economistul apreciază că actuala criză reflectă atât efectele schimbărilor climatice, cât și consecințele investițiilor amânate ani la rând.
„Criza actuală este, în egală măsură, rezultatul unui șoc climatic și al unui deficit de implementare. Lucrările improvizate de astăzi compensează, de fapt, investițiile ratate din trecut”, susține acesta.
Industria resimte deja efectele presiunii din sistemul energetic
Analiza arată că sectorul industrial era deja într-o situație dificilă înainte de apariția problemelor generate de secetă.
În primele cinci luni ale anului, producția industrială a scăzut cu 3,1%, iar industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 4,3%.
Totodată, oprirea temporară a producției la uzinele Dacia și Ford a redus consumul de energie electrică, însă economistul subliniază că soluția evidențiază lipsa alternativelor disponibile pe termen scurt.
„Faptul că autoritățile se bazează pe marii producători pentru echilibrarea sistemului arată cât de limitate sunt opțiunile disponibile pe termen scurt”, mai spune economistul.
Dursa foto: Arhiva EVZ
Transportul pe Dunăre pierde din avantajul competitiv
Reducerea adâncimii șenalului navigabil obligă navele să transporte încărcături mai mici sau să aștepte îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Analiza arată că pe anumite sectoare ale Dunării navele circulă la aproximativ jumătate din capacitate, iar în România au fost raportate barje imobilizate și suspendarea unor servicii de transport.
Economistul atrage atenția că Dunărea, Portul Constanța și Canalul Dunăre-Marea Neagră reprezintă un coridor strategic pentru comerțul regional, iar problemele de navigație pot genera costuri suplimentare și blocaje logistice.
Potrivit analizei, seceta nu va modifica radical evoluția economiei în acest an, însă produce un efect stagflaționist.
„Reduce producția, în timp ce majorează costurile cu energia electrică, transportul și, potențial, producția alimentară”, se menționează în analiză.
Economistul arată că această presiune apare într-un moment în care cererea internă este deja în scădere, iar inflația rămâne ridicată.
Investițiile europene pot limita impactul
Unul dintre elementele care susțin economia este reprezentat de investițiile finanțate din fonduri europene.
Analiza arată că investițiile au crescut în primul trimestru al anului, iar România se apropie de etapa finală a implementării PNRR, odată cu depunerea cererilor de plată cinci și șase.
Valentin Tătaru consideră că succesul acestei etape nu ar trebui măsurat doar prin valoarea fondurilor atrase.
„Succesul etapei finale a PNRR nu ar trebui evaluat doar prin câți bani sunt absorbiți înainte de termenul-limită, ci și prin capacitatea proiectelor de a reduce costurile economice ale următoarei secete”, explică economistul.
El adaugă că investițiile în rețele energetice, capacități de stocare, interconectări, irigații, căi ferate, porturi și navigabilitate trebuie privite ca elemente ale aceleiași strategii de creștere a rezilienței economiei.
Recomandările noastre
