Alegeri în Rusia, după patru ani de război. „Pace” a devenit un cuvânt periculos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Rusia organizează în perioada 18-20 septembrie 2026 primele alegeri parlamentare de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, într-un sistem politic în care partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, este așteptat să-și păstreze dominația în Duma de Stat, potrivit Reuters.

Scrutinul are loc într-un context marcat de război, atacuri cu drone asupra teritoriului rus, presiuni economice și o participare limitată a candidaților care critică deschis conflictul.

Cele 450 de mandate ale Dumei de Stat vor fi stabilite printr-un sistem mixt, jumătate dintre deputați fiind aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripții uninominale. Votul este urmărit de Kremlin nu doar prin prisma rezultatului, ci și a prezenței la urne și a mesajului pe care acesta îl poate transmite despre sprijinul populației pentru conducerea țării și pentru războiul din Ucraina.

Primul scrutin parlamentar de la începutul invaziei

Alegerile din 18-20 septembrie sunt primul scrutin parlamentar organizat în Rusia după februarie 2022. În cei peste patru ani de război, autoritățile au înăsprit legislația privind criticile la adresa armatei și au restrâns considerabil spațiul în care formațiunile și candidații anti-război pot face campanie.

Reuters relatează că sistemul politic este strict controlat, iar Rusia Unită, formațiunea susținută de Putin, este considerată favorită pentru păstrarea controlului asupra parlamentului. Celelalte formațiuni parlamentare importante - comuniștii, LDPR, Rusia Justă și Oamenii Noi - votează în general în aceeași direcție cu partidul de guvernământ în principalele dosare politice.

Partidul liberal Iabloko, singura formațiune înregistrată în Rusia care se opune deschis războiului, are candidați în unele circumscripții uninominale, însă majoritatea candidaților săi au fost împiedicați să participe la scrutinul național pe liste de partid.

Reuters relatează că, în luna august, Curtea Supremă a Rusiei a decis că formațiunea a încălcat regulile electorale, iar numeroși candidați au fost ulterior excluși din cursă.

Un candidat anti-război face campanie la Moscova

Printre puținele voci care încearcă să transmită un mesaj anti-război se numără Polina Lermant, o candidată Iabloko în vârstă de 24 de ani, care candidează la Moscova.

Ea a declarat pentru Reuters că se teme de represalii și de posibilitatea ca autoritățile să înceapă o nouă rundă de represiuni împotriva criticilor războiului. Lermant susține încetarea focului și afirmă că încearcă să le ofere alegătorilor posibilitatea de a-și exprima opoziția față de continuarea conflictului.

Situația candidaților Iabloko ilustrează restrângerea competiției electorale. Reuters amintește că mai mulți reprezentanți ai formațiunii au fost condamnați la pedepse de închisoare pentru declarații despre război, inclusiv liderul Lev Șlosberg și adjunctul său Maxim Kruglov.

Kremlinul prezintă alegerile drept un test al unității

Vladimir Putin a făcut apel la ruși să participe la alegeri și a prezentat scrutinul drept o demonstrație a unității naționale și a sprijinului pentru soldații ruși.

Kremlin

Într-un mesaj televizat difuzat înaintea alegerilor, Putin a afirmat că votul va demonstra că milioane de oameni susțin militarii ruși și că societatea este unită în jurul unor valori comune. El a legat, de asemenea, participarea electorală de apărarea suveranității și a sistemului politic al țării.

Pentru Kremlin, prezența la urne reprezintă un indicator important într-un moment în care războiul a intrat în al cincilea an, iar impactul său asupra vieții de zi cu zi a devenit mai vizibil și în regiunile aflate departe de front.

Atacurile cu drone au apropiat războiul de orașele din Rusia

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective situate în interiorul teritoriului rus, inclusiv rafinării, instalații logistice și obiective militare. Rusia, la rândul său, continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei.

Reuters a relatat că aceste atacuri au contribuit la creșterea îngrijorării în rândul unor ruși. În Moscova, unii proprietari și-au protejat ferestrele cu folii rezistente la spargere, iar cererea pentru asigurări care acoperă pagubele provocate de drone a crescut.

Potrivit Reuters, compania rusă Solartek, care produce folii destinate limitării împrăștierii cioburilor în cazul exploziilor, a raportat o creștere cu 50% a cererii în acest an. Datele citate de agenție arată, de asemenea, că primele pentru asigurarea bunurilor gospodărești au crescut cu 18% în prima jumătate a anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025, unul dintre factorii invocați fiind intensificarea atacurilor cu drone.

Temerile privind o nouă mobilizare

În paralel cu alegerile persistă speculațiile privind posibilitatea unei noi mobilizări militare după scrutin. Putin și alți oficiali ruși au respins în repetate rânduri ideea că Moscova pregătește o nouă mobilizare.

Totuși, Reuters a relatat că îngrijorarea rămâne ridicată. Sondajele săptămânale ale Fundației de Opinie Publică, institut apropiat de autorități, au indicat în mod repetat niveluri ridicate de anxietate în rândul populației. Agenția a relatat și despre ruși care au părăsit temporar țara de teamă că ar putea fi chemați din nou în armată.

Temerile sunt legate de experiența mobilizării parțiale din 2022, când autoritățile au anunțat recrutarea a aproximativ 300.000 de rezerviști.

Economia din Rusia pune presiune suplimentară pe alegători

Scrutinul are loc și pe fondul unor dificultăți economice. Reuters relatează că inflația, costurile ridicate ale creditării, lipsa forței de muncă și problemele de aprovizionare cu combustibil afectează economia rusă.

Atacurile asupra infrastructurii petroliere au contribuit la reducerea producției de combustibili și au provocat penurii în mai multe regiuni. Kremlinul a introdus, de asemenea, măsuri pentru protejarea pieței interne a carburanților.

Sursa foto: Captură video

În unele orașe, războiul a început să fie resimțit prin efecte economice și sociale care nu mai sunt limitate la regiunile apropiate de Ucraina. În același timp, industria de apărare continuă să genereze locuri de muncă și să susțină anumite sectoare ale economiei.

Vot și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia

Alegerile se vor desfășura și în teritoriile ucrainene pe care Rusia le controlează militar și le revendică drept parte a Federației Ruse. Organizarea scrutinului în aceste regiuni reprezintă unul dintre aspectele care atrag atenția internațională asupra alegerilor.

Reuters notează că votul în aceste teritorii este inclus în scrutinul parlamentar, în condițiile în care statutul lor este contestat de Ucraina și de o mare parte a comunității internaționale.

Ce urmărește Kremlinul după închiderea urnelor

Rezultatul electoral este așteptat să confirme dominația Rusiei Unite asupra Dumei de Stat. În acest context, atenția se va concentra și asupra prezenței la vot și asupra eventualelor diferențe regionale.

Pentru Kremlin, participarea ridicată poate fi folosită ca indicator al mobilizării politice și al sprijinului pentru actuala conducere. Pentru analiști, scrutinul oferă în același timp indicii despre modul în care războiul, problemele economice și restrângerea competiției politice sunt percepute de populație.

Alegerile din 18-20 septembrie nu reprezintă doar alegerea celor 450 de membri ai Dumei de Stat. Ele au loc într-un moment în care Rusia încearcă să proiecteze stabilitate politică, în timp ce războiul din Ucraina continuă să producă efecte militare, economice și sociale în interiorul țării.