Vladimir Putin. Sursa foto: Dreamstime
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Vladimir Putin a încheiat săptămâna trecută un turneu de trei săptămâni prin Siberia și Extremul Orient rus, în timpul căruia a ajuns pentru prima dată în Insulele Kurile disputate de Moscova și Tokyo. Deplasările președintelui rus, rare în ultima perioadă, au provocat o reacție diplomatică din partea Japoniei și sunt puse de experți inclusiv pe seama securității și a alegerilor pentru Duma de Stat, potrivit The Moscow Times.
Vladimir Putin, turneu prin Rusia. Alegerea destinațiilor nu pare întâmplătoare
Turneul lui Vladimir Putin prin estul Rusiei s-a încheiat cu o vizită care a reaprins tensiunile dintre Moscova și Tokyo. Președintele rus a ajuns joia trecută în orașul Kurilsk, de pe insula Iturup, cunoscută în Japonia sub denumirea de Etorofu.
Premierul japonez Sanae Takaichi a criticat deplasarea liderului de la Kremlin în Insulele Kurile, pe care a calificat-o drept „ofensivă” și „inacceptabilă”.
Putin a mers pe Iturup după ce a urmărit exercițiile navale desfășurate de Flota Rusă din Oceanul Pacific în largul insulei Sahalin.
Vizita în arhipelag a reprezentat ultima oprire a unui turneu început la 24 iulie, în orașul siberian Irkutsk. Președintele rus a mers ulterior la Omsk, Krasnoiarsk, Ulan-Ude, capitala Republicii Buriația, și Novosibirsk.
Înaintea acestei serii de deplasări, Putin nu mai fusese văzut în afara Moscovei de la summitul Rusia-ASEAN desfășurat în Tatarstan în luna iunie.
De ce a ales Vladimir Putin Siberia și Extremul Orient
Vizita în Insulele Kurile poate fi interpretată separat de restul turneului, potrivit experților consultați de The Moscow Times. În cazul deplasărilor din Siberia și Extremul Orient, aceștia indică atât considerente de securitate legate de atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune, cât și apropierea alegerilor naționale.
„A fost un turneu axat pe legitimare”, a spus András Tóth-Czifra, expert în politica internă și economia politică a Rusiei. „Cred că trebuie să separăm Iturup de restul călătoriei. Pentru mine, vizita pe Iturup a semănat cu o încordare de mușchi cu costuri asociate relativ mici.”
Tóth-Czifra a arătat că administrația prezidențială și-a concentrat atenția asupra unor regiuni din Siberia și Extremul Orient în care există un potențial mai ridicat pentru proteste și care au suportat pierderi economice și umane disproporționate în timpul războiului din Ucraina.
În opinia sa, deplasările ar putea avea rolul de a limita eventualele nemulțumiri înaintea alegerilor pentru Duma de Stat. Totodată, îndoielile „privind limitele loialității elitelor locale” ar putea avea o influență asupra strategiei Kremlinului.
Ce ar urmări Vladimir Putin prin aceste deplasări
Irina Busygina, specialistă în federalism comparat, consideră la rândul său că liderul rus „trebuie să fi avut motive” pentru reluarea deplasărilor regionale, după ce le-a evitat în mare parte începând din primăvara anului 2020, odată cu pandemia de Covid.
„Cred că ideea a apărut în administrația prezidențială, iar aceștia l-au convins apoi pe Putin de utilitatea ei”, a spus Busygina, cercetătoare la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice din cadrul Universității Harvard. „Rusia Unită și-a scos arma principală la congresul partidului [din acest an], declarându-se partidul președintelui. Vizita lui Putin în regiuni are scopul de a consolida Rusia Unită”, a adăugat ea.
Busygina consideră că destinațiile incluse în turneu au fost selectate în funcție de numărul alegătorilor și de importanța lor pentru viitorul scrutin, în timp ce Buriația ar fi avut rolul de completare „etnică” a traseului.
Vladimir Putin / sursa foto; captura video
Buriația, printre regiunile afectate puternic de război
Republica Buriația, aflată la granița cu Mongolia și având mai puțin de un milion de locuitori, are peste 5.200 de pierderi de război confirmate și se află între primele zece regiuni în funcție de numărul de decese provocate de război raportat la populație, începând din 2022. Deși dispune de resurse importante, regiunea se confruntă de mult timp cu unele dintre cele mai mari niveluri de sărăcie și șomaj din Rusia.
Lipsa locurilor de muncă i-a determinat pe unii locuitori să intre în armata rusă pentru a obține venituri. În același timp, numeroși oameni au fost trimiși pe frontul din Ucraina în timpul mobilizării naționale. Recrutarea disproporționată a contribuit la dezvoltarea mișcărilor anti-război și pro-democrație conduse de reprezentanții populațiilor indigene din regiune. Majoritatea acestor grupări au ajuns însă în exil și au fost declarate de Kremlin „teroriste” sau „extremiste”.
În timpul vizitei sale la Ulan-Ude, Putin nu s-a concentrat asupra războiului, ci asupra unor subiecte precum dezvoltarea urbană și accesul la transportul public. Anna Zueva, jurnalistă originară din Ulan-Ude și aflată în prezent în exil, a criticat diferența dintre discursul oficial și situația din oraș.
„Raportările oficialilor locali despre un «mediu urban confortabil» nu ar putea fi mai departe de adevăr”, deoarece orașul suferă constant de lipsa spațiilor verzi, sisteme proaste de evacuare a apei și drumuri dărăpănate, a declarat Anna Zueva, o jurnalistă veterană din Ulan-Ude, aflată acum în exil. „În timp ce avea loc o întâlnire cu Putin, un microbuz din Ulan-Ude nu a putut ajunge în satul Bagdarin, aflat la vreo 70 de kilometri distanță, deoarece ploaia spălase o porțiune de drum pe o rază de 150 de kilometri fără localități sau semnal mobil”, a spus Zueva. „Cinci persoane nu au putut părăsi locul și au fost obligate să își petreacă noaptea în microbuzul împotmolit.”
Uzina de beriliu, unul dintre cele mai importante momente ale deplasării lui Putin
Pentru jurnalista rusă, unul dintre cele mai importante momente ale deplasării în Buriația a fost inaugurarea unei uzine de extracție și prelucrare a beriliului, aflată la aproximativ 160 de kilometri sud de Ulan-Ude. Putin a participat la eveniment prin videoconferință.
„Beriliul este un metal strategic important folosit în industriile de apărare, aviație, spațială și nucleară”, a explicat Zueva. „Mă întristează faptul că resursele naturale unice ale Buriației vor continua să fie extrase în mod barbar din pământ doar pentru a servi dictaturii ruse, a alimenta războiul și a umple buzunarele elitei.”
Zueva a spus că ultima vizită a lui Putin în regiunea ei natală „i-a dat un sentiment persistent de déjà vu”, făcând-o să își amintească de turneul președintelui din aprilie 2013, pe care l-a urmărit atunci în calitate de jurnalist local.
„Eram tânără, aveam doar 26 de ani, nu înțelegeam încă pe deplin cum funcționează sistemul și eram încântată să fiu trimisă la un asemenea eveniment. Credeam că îl voi vedea pe președinte cu ochii mei”, și-a amintit Zueva. „În cele din urmă, noi, jurnaliștii, am fost încuiați într-o clădire separată, privind pur și simplu la Putin pe un ecran TV în direct timp de ore întregi. Nu au fost permise întrebări și nimeni nu l-a văzut pe Putin în persoană.”
Vladimir Putin a participat și la întâlniri cu veterani de război, elevi, angajați ai unor fabrici
Pe parcursul turneului, Putin a participat la întâlniri cu veterani de război, elevi, angajați ai unor fabrici și tineri cercetători. Busygina compară modul de organizare a acestor apariții cu deplasările liderilor din perioada sovietică.
Pentru experta Busygina, „formatul lipsit de sens” al turneului lui Putin „amintește foarte mult de practicile sovietice din epoca Brejnev”, când liderului țării îi plăcea, de asemenea, „să facă fotografii stând înconjurat de pionieri”.
Putin a petrecut deja mai mult timp la conducerea Rusiei decât Leonid Brejnev, însă rămâne incert dacă aceste deplasări vor avea efectul politic urmărit.
„Scopul unor astfel de turnee este de obicei reducerea decalajului dintre popularitatea partidului de guvernământ și cea a președintelui”, a spus analistul Tóth-Czifra. „Dar judecând după reacțiile populației la vizite... este discutabil dacă acestea vor avea vreun impact pozitiv organic major asupra rezultatului Rusiei Unite în septembrie.”
Lev Shlosberg, condamnat la peste 11 ani de închisoare
Politicianul veteran de opoziție Lev Shlosberg a fost fotografiat în timpul ședinței în care instanța din Pskov, în vestul Rusiei, a pronunțat sentința împotriva sa.
Shlosberg, în vârstă de 63 de ani, a fost condamnat la 11 ani și o lună de închisoare pentru „discreditarea” armatei ruse și răspândirea de „știri false” despre aceasta.
„Sunt un om inocent împotriva căruia au fost formulate ilegal acuzații penale, care a fost lipsit ilegal de libertate în așteptarea unui verdict judecătoresc și care este lipsit ilegal de libertate în urma unui verdict judecătoresc”, a declarat Shlosberg în ultimul său cuvânt în instanță.
Recomandările noastre
