Au votat fără să fie cetățeni americani. Acum contestă legea care îi poate trimite în fața instanței

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cinci persoane acuzate în Statele Unite că au votat ilegal în alegeri federale contestă constituționalitatea legii în baza căreia au fost puse sub acuzare, susținând că autoritatea de a stabili și sancționa încălcările privind eligibilitatea alegătorilor aparține statelor, potrivit unei analize Reuters publicate pe 15 septembrie 2026.

Procesele se desfășoară în instanțe federale din Miami și Madison, Wisconsin, într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump intensifică acțiunile împotriva votului persoanelor care nu sunt cetățeni americani.

Cazurile sunt importante deoarece o decizie favorabilă inculpaților ar putea pune sub semnul întrebării autoritatea guvernului federal de a folosi legea din 1996 pentru a urmări penal astfel de fapte.

Unele dintre hotărâri ar putea fi pronunțate înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, iar primele procese sunt programate să înceapă în luna octombrie.

Ce prevede legea americană

Cazurile sunt instrumentate în baza articolului 611 din Titlul 18 al Codului Statelor Unite, cunoscut drept legea privind „votul străinilor”. Norma a fost introdusă în 1996, prin ampla legislație referitoare la imigrație și responsabilitatea imigranților.

Legea interzice, cu anumite excepții, unei persoane care nu este cetățean american să voteze la alegerile federale. Încălcarea poate fi sancționată cu amendă și cu până la un an de închisoare. Departamentul de Justiție confirmă în documentele sale oficiale existența acestei infracțiuni și aplicarea ei în dosarele federale.

În 2026, autoritățile federale au anunțat mai multe cazuri de acest tip. Într-un dosar din New Jersey, de exemplu, un cetățean francez a pledat vinovat după ce a recunoscut că a votat la alegerile federale din 2022.

Argumentul celor cinci inculpați

Apărarea din cele cinci dosare susține că guvernul federal nu are competența constituțională de a stabili sancțiuni pentru încălcarea regulilor privind calificarea alegătorilor.

Argumentul pornește de la faptul că statele americane stabilesc în principal regulile privind administrarea alegerilor și eligibilitatea alegătorilor. Potrivit apărării, chiar dacă toate statele cer cetățenie pentru participarea la alegerile federale, autoritatea de a sancționa încălcarea acestei reguli nu ar reveni automat guvernului federal.

Unul dintre primele astfel de demersuri a fost formulat în martie de Christian Erazo Valdez, cetățean ecuadorian acuzat că a votat la alegerile prezidențiale din 2024. Cazul său este judecat la Madison, iar instanța urmează să se pronunțe asupra cererii de respingere a acuzațiilor.

Ce susține Departamentul de Justiție

Departamentul de Justiție al administrației Trump susține că legislația federală este constituțională și că Congresul are competențe pentru protejarea integrității alegerilor.

Procurorii argumentează, de asemenea, că articolul 611 nu reglementează direct administrarea alegerilor, ci se înscrie în domeniul imigrației, unde autoritatea Congresului este mai largă.

Departamentul de Justitie / sursa foto: dreamstime.com

Guvernul federal a comparat această prevedere cu alte legi care limitează implicarea cetățenilor străini în procesul electoral, inclusiv restricțiile privind contribuțiile financiare la campaniile electorale.

Un judecător din Miami a respins deja argumentul

Până în prezent, un judecător federal s-a pronunțat asupra acestei chestiuni. Pe 9 septembrie, judecătoarea Jacqueline Becerra, din Miami, a refuzat să respingă acuzația formulată împotriva lui Wilner Renaud, cetățean haitian acuzat că a votat în 2022.

Potrivit documentelor judiciare, Renaud a declarat anchetatorilor că depusese o cerere pentru naturalizare și credea că devenise cetățean american.

Ulterior, cazul a avut un rezultat diferit la proces. Avocatul lui Renaud a anunțat că un juriu l-a declarat nevinovat pe 15 septembrie, după pronunțarea hotărârii privind constituționalitatea legii.

Un alt caz din Florida s-a încheiat, de asemenea, cu achitarea lui Gaynell Jeffries, cetățean canadian. Ea a susținut că a votat după ce un oficial electoral i-ar fi transmis, în mod eronat, că rezidenții permanenți aveau dreptul să voteze.

Cât de frecvente sunt cazurile de vot al non-cetățenilor

Disputa juridică are loc pe fondul afirmațiilor repetate ale lui Donald Trump potrivit cărora votul non-cetățenilor ar reprezenta o problemă extinsă în alegerile americane.

O analiză Reuters publicată în iulie a arătat însă că, în cei aproximativ 30 de ani de existență a legii, doar 129 de persoane au fost puse sub acuzare în baza acesteia. Potrivit analizei, mulți dintre cei acuzați erau rezidenți permanenți care aveau legături îndelungate cu comunitățile lor și susțineau că au votat deoarece credeau, în mod greșit, că aveau dreptul să facă acest lucru.

În trecut, numeroase persoane acuzate au pledat vinovat și au primit sancțiuni financiare relativ mici. Politica administrației Trump a ridicat însă miza pentru astfel de cazuri, inclusiv prin presiunea pentru îndepărtarea din SUA a unor persoane acuzate că au votat ilegal.

Dosarele din instantele din Florida

Cele cinci dosare aflate în instanțele din Florida și Wisconsin ar putea clarifica în ce măsură guvernul federal poate folosi legislația privind votul non-cetățenilor pentru a iniția urmăriri penale.

Unele dintre cererile de respingere urmează să fie soluționate înaintea începerii proceselor, primul termen fiind programat pentru 5 octombrie, iar ultimul pentru 14 decembrie.

Pentru moment, există deja două elemente juridice distincte: o instanță federală din Miami a menținut acuzația într-unul dintre dosare, în timp ce un juriu l-a achitat ulterior pe inculpat. Celelalte cauze ar putea contribui la conturarea interpretării judiciare a competenței federale în acest domeniu.