Ionuț Costea / Sursa: Inquam Photos/Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
Completul prezidat de judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a rămas în pronunțare pentru 13 octombrie 2025 în cazul recursului în casație formulat de Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanțe, și de Ionuț Mircea Costea, fost președinte al Eximbank. Cei doi contestă condamnările definitive din 2023 în dosarul „Mită la CFR”, unde compania austriacă Swietelsky ar fi pus la dispoziție 20 de milioane de euro pentru reabilitarea căii ferate București–Constanța.
De ce i-a condamnat ÎCCJ pe Sebastian Vlădescu și Mircea Costea
Pe 23 mai 2023, Înalta Curte i-a condamnat definitiv pe Sebastian Vlădescu la 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită și pe Ionuț Mircea Costea la 6 ani de detenție pentru infracțiuni similare.
În același dosar au mai fost implicați și Cristian Boureanu, fost deputat, Mihaela Mititelu, apropiată de conducerea CFR, și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. În cazul lor, instanța a dispus încetarea procesului penal pentru anumite fapte pe motiv de prescripție, dar și confiscări speciale de milioane de euro.
Judecătorii au stabilit că mita a reprezentat 3,5% din plățile efectuate de stat către Swietelsky, sumele fiind disimulate prin contracte de asistență juridică și transferuri prin firme offshore din Cipru și Elveția.
Sursa: Arhiva EVZ
Ce invocă Sebastian Vlădescu
Fostul ministru de finanțe susține că nu există probe directe care să arate că și-a însușit partea sa din banii proveniți de la Swietelsky. Condamnarea ar fi fost bazată pe declarațiile lui Florin Hozoc, considerat intermediarul mitei, și ale avocatului Doru Boștină, cel care ar fi „deghizat” transferurile prin contracte juridice.
Vlădescu mai invocă și faptul că faptele ar fi prescrise la momentul condamnării definitive. El cere desființarea hotărârii și punerea în libertate. Avocații săi au adus ca argumente două documente esențiale:
-
Decizia ÎCCJ nr. 1/2025, pronunțată pe 20 ianuarie 2025, care stabilește că termenul de prescripție pentru luare de mită începe de la momentul pretinderii banilor, nu de la ultima tranșă primită.
-
Decizia CCR nr. 50/2025, din 18 februarie 2025, care oferă inculpaților dreptul de a invoca prescripția pe calea recursului în casație, chiar dacă aceasta fusese deja dezbătută anterior.
Ambele hotărâri sunt favorabile celor condamnați și au fost invocate explicit de apărarea lui Vlădescu.
Curtea Constituțională a emis Decizia nr 50/2025
În februarie 2025, Curtea Constituțională a României a emis Decizia nr. 50/2025, prin care a stabilit că articolele din Codul de procedură penală care limitau dreptul inculpaților de a formula recurs în casație sunt neconstituționale.
Curtea a argumentat că exista un dezechilibru între procuror și inculpat, primul având dreptul să invoce erori de apreciere privind prescripția, în timp ce al doilea nu. CCR a considerat că acest lucru reprezintă o încălcare a dreptului la apărare.
Argumentele instanței de fond
În motivarea condamnării din 2023, Înalta Curte a susținut că Sebastian Vlădescu a fost implicat „în toate segmentele activității infracționale”. Magistrații au notat că fostul ministru a făcut demersuri pentru aprobarea finanțării suplimentare, a asigurat plata facturilor către Swietelsky și a exercitat influență asupra Ministerului Transporturilor.
Pentru aceste acțiuni, Vlădescu ar fi primit sume de ordinul milioanelor de euro și milioane de lei, inclusiv tranșe în numerar prin intermediul unor companii offshore.
Confiscările dispuse
Hotărârea definitivă din 2023 a inclus și confiscări speciale:
-
De la Sebastian Vlădescu: 2.177.000 euro, 3.990.248 lei și 65.000 euro.
-
De la Ionuț Mircea Costea: 3.121.328 lei și 1.919.900 euro.
-
De la Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.
-
De la Constantin Dascălu: 1.114.000 euro.
-
De la Cristian Boureanu: 2.111.799 euro.
Situația lui Ionuț Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană
Cumnatul lui Mircea Geoană, fost președinte al Eximbank, a început să își execute pedeapsa abia în iunie 2025, după ce a fost extrădat din Turcia.
În cazul său, ca și al lui Vlădescu, recursul în casație are ca obiect anularea hotărârii definitive și punerea în libertate.
