Inițiată de senatoarea Carmen Dan și deputatul Florin Iordache, ambii de la PSD, legea permite polițiștilor, printre altele, să intre în locuință fără consimțământul proprietarului dacă există indicii că acolo se află un suspect de acte de terorism. În sesizarea de neconsituționalitate, șeful statului aprecia că legea a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT.

Şeful statului nu era de acord nici cu prevederea potrivit căreia poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care „aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”.

Sintagma „motive verosimile” a fost considerată de președinte drept neclară și neconstituțională. Nici faptul că polițistul are dreptul să ducă o persoană la secție nu a fost agreat de președinte și a apreciat că reprezintă o restrângere a exerciţiului libertăţii individuale.

În ceea ce privește folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri Klaus Iohannis considera că reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la Constituţie, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate.

În 19 septembrie, CCR a decis, cu unanimitate de voturi, că legea este constituțională.
Potrivit legii,
-Poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la obiecte ce pot fi folosite pentru un atac;

– Poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei atunci când nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia sau când există indicii credibile că aceasta pregăteşte sau a comis o faptă ilegală.

Persoana condusă la secţie pentru identificare nu trebuie ţinută mai mult de opt ore, iar, ca element de noutate, aceasta poate cere sosirea imediată a unui avocat. În plus persoana în cauză, dacă este minoră, are dreptul de a-i fi informaţi părinţii, tutorele sau reprezentantul legal.

-În cazuri excepţionale, poliţistul va avea dreptul să pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal. Acest tip de intervenţie se va face pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol sau pentru a prinde autorul unei infracţiuni flagrante

-Se introduce prezumţia săvârşirii unei acţiuni violente împotriva poliţistului, dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul „Poliţia, stai! Nu te apropia!” continuă să se apropie de poliţist. Acţiunea persoanei va da dreptul poliţistului de a interveni, utilizând forţa, proporţional şi strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul şi pentru a lua măsurile legale necesar

Polițiștii au dreptul să utilizeze forța, dar și mijloacele din dotare, atunci cînd o persoană se opune legitimării sau controlului corporal. Acestea erau atribuțiile jandarmilor.

Astfel, potrivit legii, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când (…) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

Într-o expunere de motive lungă, de 43 de pagini, inițiatorii au recurs frecvent la exemple din statele membre
Amenzile cresc foarte mult. De exemplu, pentru refuzul de a se legitima ajunge la 1500 de lege. În vechea lege amenda maximă era de 500 de lei.

În schimb, polițiștii trebuie să dea amenda cu zâmbetul pe buze.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă. Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare şi abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale.

Te-ar putea interesa și: