Schimbarea la Față a Domnului. De ce e bine să privești cerul de Obrejenie

Schimbarea la Față a Domnului. De ce e bine să privești cerul de ObrejenieSchimbarea la față. Sursa: Arhiva EVZ

Pe 6 august, creștinii sărbătoresc Schimbarea la Față a Domnului, una dintre cele mai mari sărbători religioase. Schimbarea la față mai este cunoscută în popor şi ca Obrejenia sau Probojeni, care semnifică o transformare, o schimbare.

Schimbarea la față a Domnului a fost o minune săvârșită pe Muntele Tabor, în fața ucenicilor Petru, Ioan și Iacov, alături de care a mers acolo pentru a se ruga. Aceasta a fost prima minune a Mântuitorului asupra Sa, prin care și-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor. Chipul Lui a început să strălucească ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca zăpada.

Sărbătoarea marchează despărțirea de vară, adică veșmintele oamenilor și ale naturii se schimbă cu cele ale noului anotimp ce urmează să vină. De acum, frunzele încep să se îngălbenească, apele se răcesc, iar păsările migratoare încep să își pregătească plecarea.

Schimbarea la Față a Domnului. Obiceiuri, tradiții și superstiții

Încă din ajunul sărbătorii, femeile nu mai au voie să facă baie în apele curgătoare, nici să spele rufe la râu. Se spune că nici animalele nu se mai scaldă după această dată. Este, de asemenea, ultima zi când se mai cosește fânul.

Este zi de odihnă, nu se muncește la câmp sau prin casă fiindcă e pericol de îmbolnăvire. Mai mult oamenii caută să fie împăciuitori unii cu alții pentru a nu avea parte tot anul de ceartă și sfadă.

De Probejenie, indiferent că e băiat, bărbat, fată, femeie, se ferește de a se ocărî unul cu altul, căci tot anul nu trăiește decât în sfadă cu alții. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarba.

Nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să te certe cineva

Conform tradiției, Schimbarea la față este ziua în care trebuie să ne rugăm pentru sănătate şi familie, dar și să mergem în peregrinaje pe la biserici sau mânăstiri. Una dintre credințele populare este că oamenii care se roagă în această zi să scape de patimi, se vor vindeca.

În această zi nu se lucrează, iar credincioșii duc la Biserică fructe din noua recoltă, cum ar fi prune, mere, pere, struguri, ce se binecuvântează și se împart celor prezenți. Se poate da și de pomană, dar mâncarea din pachete trebuie să fie de post pentru că ne află în Postul Sfintei Marii. Tot pe 6 august se adună și plante de leac, despre care se spune că au puteri vindecătoare.

Nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să te certe cineva pentru că așa vei fi tot anul, până la următoarea schimbare la față. Fetele nu au voie să se spele pe cap sau să se pieptene deoarece nu le va mai crește părul. Dacă vor posti în această zi, femeile însărcinate vor avea parte de o naștere ușoară și de copii sănătoși.

În fiecare an, de schimbarea la față, mii de pelerini merg pe Muntele Tabor, care se mai numește și Muntele Schimbării la Față a lui Hristos. Pe acest munte se află două mănăstiri creștine, una ortodoxă și una franciscană. Nu este bine să plecăm departe de casă în această zi pentru a nu rătăci drumul.

De ce e bine să privești cerul de Obrejenie

În popor, se mai crede că toți cei care pleacă în călătorie in aceasta zi se vor rătăci pe drumul de întoarcere şi vor ajunge numai în momentul în care se întorc şi berzele anul viitor.

Cine are o suferinţă trupească sau sufletească este bine să privească cerul şi să urmărească zborul berzelor; aşa cum pleacă berzele, tot aşa va pleca şi suferinţa sa. Rândunelele se pregătesc de plecare, odată cu berzele, care le ajută să traverseze oceanul în siguranţă, purtându-le în spate.

Sărbătoarea Domnului datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasa Elena a ctitorit o biserica pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în documente din prima jumătate a secolului al V-lea. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mai târziu, în urma hotărârii luate de papa Calist al III-lea, ca un mod de a-si arata recunoștința față biruința din 1465 de la Belgrad împotriva turcilor.