De ce se temeau românii de Rusalii. Tradiții și credințe care încă se păstrează
- Antonia Hendrik
- 31 mai 2026, 08:38
Rusalii. Sursa foto Arhiva EVZ
Rusaliile ocupă un loc aparte în tradițiile românești, fiind însoțite de credințe și ritualuri transmise din generație în generație. De-a lungul anilor, oamenii au asociat această sărbătoare cu practici menite să aducă ocrotire și prosperitate. De la miturile despre iele până la spectaculosul joc al călușarilor, numeroase obiceiuri au rămas vii pe la sate.
Rusalii: sărbătoarea care păstrează vii credințe și tradiții vechi în satele românești
Timp de secole, în satele românești s-a crezut că, în zilele Rusaliilor, granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai fragilă. Din aceste convingeri s-au născut numeroase ritualuri și obiceiuri transmise din generație în generație. Plantele considerate protectoare, practicile religioase și interdicțiile specifice perioadei au rămas parte din patrimoniul cultural al multor comunități.
În folclorul românesc, de Rusalii se vorbește de iele, personaje mitologice descrise drept făpturi feminine înzestrate cu puteri supranaturale. Potrivit legendelor populare, acestea ar fi cutreierat pădurile, câmpurile și locurile izolate, pedepsindu-i pe cei care nu respectau sărbătoarea.
Din aceste credințe s-a păstrat și expresia „luatul din Rusalii”, folosită pentru a desemna diferite stări de boală, amețeală sau suferințe pe care oamenii din trecut nu le puteau explica. Teama de influența ielelor a determinat apariția unor reguli respectate cu strictețe în multe sate românești.
În numeroase comunități exista convingerea că în zilele de Rusalii nu trebuie efectuate munci grele. Lucrările agricole, spălatul rufelor, cusutul sau alte activități gospodărești erau evitate pentru a nu atrage necazuri asupra familiei. De asemenea, oamenii evitau să meargă singuri prin păduri sau pe câmp și încercau să păstreze armonia în familie, ferindu-se de certuri și conflicte.

Călușari. Sursa foto: Wikipedia
Plantele considerate protectoare în tradiția populară
Printre cele mai cunoscute obiceiuri asociate Rusaliilor se află folosirea plantelor cărora tradiția populară le atribuie puteri de protecție. Aceste practici au fost păstrate până în prezent în unele zone ale țării.
Pelinul continuă să fie purtat la brâu sau păstrat în locuințe ca simbol al apărării împotriva răului. În aceeași categorie sunt incluse și alte plante precum leușteanul, usturoiul sau odoleanul, considerate de tradiția populară mijloace de protecție spirituală.
În multe gospodării, porțile, casele și anexele sunt împodobite cu ramuri de tei, plop sau stejar. După sfințirea lor la biserică, acestea sunt păstrate în locuințe ca semn al binecuvântării și al ocrotirii.
Rusaliile sunt considerate și un moment important pentru culegerea plantelor medicinale. Potrivit credințelor transmise de bătrâni, ierburile recoltate în această perioadă ar avea proprietăți sporite.
Călușul, una dintre cele mai cunoscute tradiții românești
Chiar dacă multe dintre superstițiile vechi și-au pierdut din influență odată cu trecerea timpului, numeroase obiceiuri asociate Rusaliilor continuă să fie păstrate în mediul rural și transmise generațiilor tinere.
Printre cele mai cunoscute tradiții se numără Călușul, întâlnit în special în Oltenia, Muntenia și Moldova. În forma sa tradițională, dansul este practicat în săptămâna care precede Rusaliile și este asociat cu roluri tămăduitoare. Documentele istorice arată însă că acesta era executat și cu alte ocazii.
Călușarii, organizați în grupuri formate exclusiv din bărbați, interpretează dansuri spectaculoase acompaniate de muzică și formule ceremoniale transmise din generație în generație.
În credința populară, jocul călușarilor avea menirea de a îndepărta răul, de a proteja comunitatea și de a ajuta persoanele considerate „luate din Rusalii”. Importanța culturală a acestui obicei a fost recunoscută și pe plan internațional, Călușul fiind inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.
Obiceiuri diferite în funcție de regiune
La fel ca multe alte sărbători importante din calendarul românesc, Rusaliile sunt marcate de tradiții care diferă de la o regiune la alta. De-a lungul timpului, fiecare comunitate și-a adăugat propriile practici, păstrând însă semnificația generală a sărbătorii.
În Oltenia, credincioșii duc la biserică frunze de nuc pentru a fi sfințite, iar ulterior acestea sunt așezate la icoane sau la intrarea în locuințe. Tot aici, pomenile oferite pentru sufletele celor decedați reprezintă un obicei important al perioadei. În aceeași regiune, jocul călușarilor rămâne una dintre principalele manifestări tradiționale ale Rusaliilor.
În anumite zone din Ardeal s-a păstrat obiceiul „împănatului boului”. Animalul este împodobit cu flori și purtat prin sat înainte de a primi binecuvântarea preotului, într-un ritual transmis de generații.
În Transilvania se întâlnește și tradiția „udatului nevestelor”, practicată în a doua zi de Rusalii. Obiceiul este asociat simbolic cu sănătatea, prosperitatea și belșugul, fiind păstrat în unele comunități până în prezent.