Radu Miruţă explică modul în care Armata a reușit interceptarea dronelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dronele care pătrund în spațiul aerian al României au început să fie doborâte nu pentru că într-o zi a venit vineri, ci pentru că la Ministerul Apărării Naţionale au fost îmbunătăţite nişte măsuri care au dus la această situaţie. Prezent la o conferinţă de presă, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a oferit detalii despre pașii concreți făcuți de armată și despre modul în care s-a schimbat tactica de interceptare.

Oficialul a subliniat că rezultatele obținute recent sunt consecința directă a analizelor tehnice și a modificărilor aplicate rapid pe echipamentele militare existente.

Schimbare la granița României. Radu Miruţă explică modul în care Armata a reușit interceptarea dronelor

Interceptarea recentă a celor trei drone reprezintă rezultatul unor decizii interne de modernizare și adaptare a tehnologiei din dotare. Conform explicațiilor oferite de reprezentantul MApN, specialiștii au lucrat la ajustarea tehnică a avioanelor de vânătoare și la studierea detaliată a epavelor recuperate anterior.

„Vă răspund astăzi la această întrebare tocmai pentru că trei drone au fost doborâte. Pare că e o zonă a României care e deranjată că Armata Română şi-a făcut treaba şi a doborât aceste drone. Faptul că au început să fie doborâte drone nu este doar pentru că într-o zi a venit vineri, ci pentru că în permanenţă la Minsterul Apărării au fost îmbunătăţite nişte măsuri care au dus în situaţia ca aceste drone să poată fi doborâte”, a declarat Radu Miruţă.

sursa: Facebook

Strategia din spatele acestor acțiuni a implicat măsuri confidențiale de adaptare rapidă a sistemelor de armament, dar și calcule precise legate de amprenta termică a țintelor.

„Generic, pentru că punctual nu este legal să declasific aceste lucruri, în permanenţă la Ministerul Apărării s-au luat decizii de reaşezare a capabilităţilor, de upgradare, de modernizare unde am găsit metode rapide de modernizare a unor capabilităţi care după modernizare au putut îndeplini funcţii diferite, o reconfigurare a unor capabilităţi de pe avioanele de vânătoare pentru a creşte şansele de interceptare a acestor drone.

Au fost în permanenţă analize la resturile de drone pe care le-am găsit cu privire la urmărirea modului în care scade amprenta termică a motoarelor acestor drone pentru a realiza care este pragul de la care poate fi lansată o rachetă interceptoare pentru a doborî aceste drone”, a mai explicat ministrul Miruță.

Lista de echipamente aprobată de NATO și solicitarea de sprijin aliat

Pe lângă adaptările tehnice făcute la nivel național, România a demarat demersuri rapide la nivelul Alianței Nord-Atlantice pentru achiziționarea de echipamente de ultimă generație destinate combaterii dronelor. Lista propusă de MApN a fost deja validată de partenerii aliati.

„Atunci când am văzut că nu a existat înainte o preocupare de înzestrare a Armatei Române cu capabilităţi antidronă, am făcut o propunere celor de la NATO extrem de concretă cu nume de capabilităţi pe care la MApN le-am considerat utile, aceste capabilităţi au fost trimise la nivel NATO, s-a aprobat această listă.

Am venit în România trei luni şi jumătate ne-am făcut temele tocilăreşte într-un mod fantastic pentru care le mulţumesc colegilor mei care au muncit zi şi noapte, am reuşit semnarea unor contracte tocmai cu înzestare de capabilităţi antidronă şi a doua zi am ucat în avion şi am mers la NATO unde în faţa a 32 de reprezentanţi militari la cel mai înalt nivel am arătat contractul cu temele făcute de România, cu capabilităţile pe care le-am comandat, cum aceste capabilităţi vor fi amplasate, cum vom da jos dronele şi cum vom asigura şi spaţiul aerian al NATO prin aceste capabilităţi puse de România în zona graniţei cu Ucraina”, a mai afirmat ministrul interimar al Apărării.

Până când comenzile speciale vor ajunge fizic în țară, autoritățile române au solicitat o prezență aliată consolidată pentru acoperirea perioadei de tranziție.

„Am cerut apăsat ceea ce cer şi astăzi şi în fiecare zi ca pe perioadă temporară, moment care am demonstrat că ne-am făcut temele şi am comandat, până ne vor fi livrate, să se încerce un sprijin la nivel aliat”, a mai declarat Miruţă.

Radu Miruță, despre ce s-a întâmplat cu resturile aparatelor doborâte și ce urmează de Ziua Marinei

Întrebat dacă autoritățile au reușit să recupereze resturile celor trei ținte neutralizate recent, ministrul a precizat că impactul direct cu rachetele de interceptare distruge masiv structura acestor aparate, iar una dintre ele a căzut în apă.

„Nu, una a fost pulverizată în Marea Neagră. Daţi-vă seama că după ce o rachetă cu asemenea performanţă loveşte o dronă bucăţile sunt extrem de mici”, a transmis Miruţă.

În ceea ce privește măsurile de protecție pentru evenimentele publice viitoare, cum ar fi manifestările organizate cu ocazia Zilei Marinei, oficialul a punctat că deciziile finale aparțin specialiștilor militari.

„Vor fi măsuri de securitate apreciate de strategii armatei Române la momentul respectiv”, a încheiat Radu Miruță.