Scandalul repatrierii aurului BNR. Ce e bun pentru Germania nu e bun și pentru România?

Scandalul cu privire la repatrierea rezervelor de aur ale BNR continuă în România. Nici mie nu-mi sunt simpatici cei doi inițiatori ai proiectului care prevede aducerea aurului în țară (Liviu Dragnea și Șerban Nicolae), dar, pe de altă parte, nu pot să nu mă întreb de ce un lucru pe care Germania l-a făcut nu ar fi bun și pentru România, că doar de acolo ne vine în ultimii ani lumina.

Potrivit unui articol publicat în 2017 de Deutsche Welle (dw.com), Banca Centrală a Germaniei a încheiat aducerea în țară a jumătate din rezervele de aur cu trei ani înainte de termen, întrucât a repatriat tot aurul păstrat la Paris și o treime din rezervele sale în SUA.

Reprezentanții Bundesbank din Frankfurt au declarat că jumătate din cele 3.378 de tone de aur ale Germaniei au fost repatriate de la New York, Londra și Paris, unde au fost depozitate timp de mai multe decenii pentru a evita căderea lor în mâinile Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece. Dar nu numai Germania a procedat la repatrierea rezervelor sale de aur.

De curând, Banca Națională a Poloniei a anunțat că a finalizat repatrierea a 100 de tone de aur de la Londra. Știu, Polonia nu e cel mai potrivit exemplu, doar e condusă, conform presei noastre progresiste, de un guvern de extremă dreapta, șovin și populist. Dar printre țările care au anunțat planuri de a-și repatria rezervele de aur se numără și Australia (încă din 2015). Olanda și Belgia (țări aflate în exclusivistul club ultra-progresist) au lansat și ele programe de repatriere.

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

Din punctul meu de vedere, această repatrierea aurului are legătură cu teama față de o nouă criză economică devastatoare. Această teamă pare să stea, de altfel, și la baza disperării cu care unele țări (Rusia și China, de exemplu) cumpără mari cantități de aur. Dar nu numai Moscova și Beijingul adună lingouri. Și alte țări încearcă să-și pună viitorul la adăpost. În ultimele luni, Polonia a cumpărat nu mai puțin de o sută de tone de aur, sporindu-și rezervele la un total de 228,6 tone, potrivit unui comunicat emis de Banca Națională a țării. Și în Slovacia au început să curgă apelurile pentru repatrierea lingourilor prețioase.

Săptămâna trecută, fostul premier Robert Fico (fost comunist, membru al unor formațiuni politice de stânga după Revoluția de Catifea) a solicitat o sesiunea parlamentară specială pe tema aurului țării. Fără să am pretenția că pot să-mi dau seama cât adevăr și câtă propagandă este în spusele lui Fico, vă invit să-i urmăriți argumentele. Potrivit fostului premier slovac, țara sa ar trebui să-și repatrieze de urgență rezervele, întrucât acestea nu sunt sigure în Anglia atât din cauza Brexit, cât și a posibilității unei crize economice globale.

Conform lui Fico, Slovacia nu mai poate avea încredere nici în cei mai apropiați aliați după Acordul de la Munchen din 1938, care i-a permis lui Hitler să anexeze o parte a Cehoslovaciei. „Garantez că, dacă se întâmplă ceva, nu vom mai vedea niciun gram de aur. Să o facem cât mai repede posibil”, i-a avertizat Fico pe colegii săi. Banca Națională a Slovaciei deține 31,7 tone de aur, o rezervă evaluată la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.