Propunerea ca Zoran Djordjevic să devină ambasador pentru Serbia, în Bulgaria, continuă să fie un subiect de primă pagină în presa sârbă, relatează BGNES. Propunerea a fost luată în cadrul unei ședințe a guvernului sârb din 29 august anul acesta, a informat postul local de televiziune N1.

Pe cine vrea să trimită Serbia ca ambasador în Bulgaria

„Această știre, răspândită de multe mijloace de informare în masă, dar neconfirmată oficial, a provocat îngrijorare în societatea sârbă”, a scris cunoscutul publicist sârb Nenad Novicic. În urmă cu un an, guvernul sârb, condus de Ana Brnabic, a decis să-l nominalizeze pe Djordjevic drept ambasador în Slovenia, dar Ljubljana nu și-a dat acordul din cauza „obstacolelor formale legate de securitate”, amintește ziarul „Danas”.

Zoran Djordjevic, care este membru al Partidului Progresist Sârb (partidul președintelui Aleksandar Vucic - n.red.), înainte de a fi demis din funcția de director al Poștei Serbiei, la jumătatea lui mai 2024, a fost secretar de stat vreme de trei mandate, ministrul al Apărării și ministrul al Muncii, Ocupării Forței de Muncă, Veteranilor și Afacerilor Sociale.

„El nu va fi ținut minte pentru rezultatele obținute, ci pentru afirmația: „Îi datorez totul în viată acestui om (cu referire la președintele sârb Vucic) pentru faptul că am reușit în plan politic și profesional”, se mai spune în articolul publicației de la Belgrad.

În Serbia se cer explicații

Opinia publică așteaptă ca adevăratul susținător al propunerii de numire a lui Djordjevic - ministrul de externe Marko Djuric -, să explice de ce îl recomandă pe Zoran Djordjevic ca nouă nominalizare pentru un post de ambasador într-o altă țară, după ce, în urmă cu doar opt luni, Serbia a primit o „palmă” diplomatică prin neprimirea consimțământului pentru postul lui în Slovenia.

Novicic presupune că situația politică instabilă din Bulgaria și cele șapte alegeri parlamentare anticipate consecutive creează o situație favorabilă pentru numirea lui Djordjevic.

De asemenea, autorul amintește și „bunele relații ale președintelui sârb Aleksandar Vucic cu omologul său bulgar Rumen Radev”. Timpul pentru răspunsul bulgar la propunerea de numire a lui Djordjevic este suficient de lung pentru a se asigura acordul Sofiei prin contacte informale.

Bulgaria nu este obligată să respecte un termen limită în care trebuie să decidă, dar, în practică, acesta durează de obicei la aproximativ două-trei luni de la cererea pentru emiterea unui acord. În cazul în care acordul nu este emis în acest termen, acesta va fi considerat respins tacit, întrucât țara gazdă nu este obligată să explice motivele unei astfel de acțiuni.

VMRO vrea ca Bulgaria să nu-l accepte pe Djordjevic ca ambasador

În urmă cu câteva zile, VMRO a cerut Ministerului bulgar de Externe să nu-și dea acordul ca Zoran Djordjevic să fie ambasadorul Serbiei în Bulgaria. Până acum, nu a existat nicio reacție din partea Ministerului Afacerilor Externe de la Sofia.

VMRO a calificat propunerea de numire a lui Zoran Djordjevic drept „discutabilă” și a reamintit refuzul Sloveniei. „Aceasta înseamnă că Serbia, care este mai mică ca teritoriu și nu este membră nici a UE, nici a NATO, își permite să trateze Bulgaria cu dispreț, făcând această propunere.

Înseamnă, de asemenea, că statul Serbia nu are nicio intenție să dezvolte relații serioase cu Bulgaria. Nu întâmplător diplomații și mass-media din Serbia râd și spun că Djordjevic este demn doar de postul de ambasador în îndepărtata țară insulară Tonga”, se spune în declarația VMRO.

Opoziția din Serbia, înfuriată de propunere

Partidul subliniază că Zoran Djordjevic nu este un diplomat de carieră și este o figură politică controversată în Serbia. Numele său a fost legat de mai multe scandaluri, inclusiv legat de o companie offshore pe care a deținut-o și care a lucrat pentru Telecom-Serbia.

VMRO consideră că acordarea consimțământului ca Djordjevic să fie aprobat ca ambasador în Bulgaria este problematică. Refuzul Sloveniei indică că persoana propusă reprezintă o problemă, iar faptul că Djordjevic nu este una dintre figurile care împărtășesc ideea apropierii Serbiei de UE, respectiv să fie respectate cerințele minime pentru protecția drepturilor omului, nu ar trebui să fie trecute cu vederea.

În contextul politicii sârbe din Ţinuturile Verstice (termen folosit în bulgară pentru a desemna mai multe regiuni situate în fosta Iugoslavie, astăzi sud-estul Serbiei și sud-estul Macedoniei de Nord, care făceau în mod tradițional parte din Bulgaria și care erau locuite predominant de etnici bulgari - n.trad.), numirea unei figuri de partid din partidul lui Vucic ca ambasador al Serbiei în Bulgaria nu este un semn bun, mai crede VMRO, potrivit Mediapool.

(Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)