Salvați Bucureștiul de la Marele Cutremur. Un nou semnal de alarmă tras către autorități (I)

”Evenimentul Zilei” continuă - și în acest an - campania publică de conștientizare asupra efectelor unui cutremur în București. Tragem, din nou, un semnal de alarmă primarilor din București că sunt responsabili pentru salvarea de vieți și clădiri de patrimoniu în cazul unui seism. Există studii, există evidențe, există PERICOLUL! Lipsește INIȚIATIVA autorităților pentru a trata responsabil această vulnerabilitate a Capitalei României.

Peste 800 de clădiri publice și rezidențiale prezintă risc major de prăbușire, în cazul unui seism cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Această statistică - devenită repetitivă în ultimii 30 de ani și evocată public în luna martie a fiecărui an, dată la care este marcat cutremurul din 1977 - a rămas doar un subiect de presă.

Din cele 7 primării din București - care, mai nou, au atribuții clare prin Legea 212/2022 de a efectua lucrări de consolidare a clădirilor - doar Primăria Capitalei (prin Administrația Municipală de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) se ocupă de acest domeniu.

Partea bună este că se lucrează la consolidarea a 17 imobile (14 rezidențiale și 3 clădiri publice), iar pentru alte 70 de clădiri se află în pregătire, în diverse stadii, documentația pentru începerea lucrărilor. Partea proastă este că lucrurile merg greoi, iar numărul imobilelor rămase în pericol de prăbușire la un cutremur de 7 grade pe scara Richter este de ordinul sutelor. Mai exact: aproximativ 700 clădiri rezidențiale (Risc Seismic I și II), 291 de școli, 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere.

Robert Negoiță susține că intrarea în opoziție e cea mai bună variantă pentru PSD. De ce îl susține pe Ilie Bolojan

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Ciprian Ciucu cere ca PSD să își asume guvernarea. Live Text

Studiu. Raport al Băncii Mondiale privitor la riscul seismic din București, din anul 2021

Astăzi se împlinesc 3 ani, 10 luni și 2 zile de când Primăria Capitalei știe, dar face puțin pentru a pune în siguranță Bucureștiul, din punct de vedere seismic.

Sursa foto: Wikipedia

Un studiu realizat de experți între 2019 și 2021, finanțat de Banca Mondială (BM) și pus la dispoziția autorităților locale din București spune simplu și clar:

(!) Pericolul unui cutremur cu o intensitate mai mare de 7 grade este real în Capitala României

(!) În București există aproximativ 20.000 de clădiri vulnerabile la seism

(!) 367 imobile rezidențiale, 291 de școli, 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere se vor prăbuși la un seism de peste 7 grade pe scara Richter.

(!) Planul de măsuri (întocmit de experți sub titlu de recomandări) poate fi dus la îndeplinire imediat.

Se întâmpla în anul 2021, când acest studiu a fost predat către municipalitate.

Scurt istoric

În Martie 2019, o echipă de experți în construcții - români și străini - au început o amplă și extrem de minuțios expertizare a riscului seismic cu care se confruntă Bucureștiul. Demers inițiat de Primăria Capitalei. În aprilie 2021, echipa de experți a predat Primăriei Municipiului București un Raport, foarte bine documentat, referitor la riscul seismic Raportul cuprinde analize, simulări, dar mai ales MĂSURI DE PUNERE ÎN SIGURANȚĂ a clădirilor și a infrastructurii critice (drumuri, poduri, pasaje rutiere, linii de metrou sau căi ferate, spitale și alte clădiri de interes public). Raportul conține și un ”Manual” cu indicații precise, clare referitoare la măsuri tehnice și legislative imediate ce trebuie luate pentru a pune în siguranță viața oamenilor din Capitala României. Raportul - elaborat în 612 pagini - indică și sursele de finanțare pentru punerea în siguranță a imobilelor de locuit, clădirilor publice și a infrastructurii critice.

Pericolul. Atenționări rezultate din Raportul BM:

”Cutremurele cu o intensitate mai mare de 7 grade pe scara Richter sunt ciclice, la o perioadă de 70-80 de ani și se resimt cu precădere în zona de Est și Sud a României”. ”Riscul producerii unui seism cu o intensitate mai mare de 7 grade în viitorul apropiat este de 46%, și crește gradual cu fiecare an” (raport BM pentru PMB, anul 2021)

Redăm integral recomandările și setul de măsuri imperative, formulate de specialiști, pentru a pune în siguranță viața oamenilor din București:

https://media.evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/2.-recomdari-BM-risc-seismic-.pdf

https://media.evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/3.-recomandari-BM-risc-seismic.pdf

https://media.evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/4.-recomandari-BM-risc-seismic.pdf

https://media.evz.ro/wp-content/uploads/2025/03/5.-recomandari-BM-risc-seismic.pdf

Bucureștiul după cutremur - o simulare realizată independent de specialiști

Un grup de experți privați au elaborat o hartă a clădirilor cu risc seismic: htpps://storage.googleapis.com/dupacutremur/map.html?v=1

Această hartă interactivă scoate în evidență clădirile vulnerabile din oraș și analizează impactul unui potențial dezastru.

5 miliarde de euro - suma necesară pentru a consolida primele urgențe: școli, spitale, poduri și pasaje rutiere

Necesarul de investiții imediate în București este de 5 miliarde euro (estimare specialiști). Bani pentru a pentru a pune în siguranță 367 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, a 34 de poduri și pasaje rutiere, a 291 de școli vulnerabile la cutremur și a celor 19 spitale care riscă să se prăbușească la un seism mai mare de 7 grade pe scara Richter.

Din acest necesar, Primăria Capitalei a reușit să facă rost de aproximativ 360 milioane de euro, bani alocați pentru lucrări de consolidare a 17 imobile, și elaborarea de documentații tehnice pentru alte aproape 70 de clădiri (rezidențiale și publice).

Primăria Sectorului 4 vrea să consolideze plafonul de la Piața Unirii - care prezintă un risc major de prăbușire - însă a intrat în conflict de soluții cu Primăria Capitalei. Scandalul continuă, soluțiile întârzie!

Primăria Sectorului 3 a început să aloce sume considerabile de la bugetul local (peste 300.000.000 lei) pentru lucrări de consolidare a unor școli. Inițiativă lăudabilă, însă este doar la nivel de proiect de buget.

Soluțiile financiare

Pentru a începe punerea în siguranță a imobilelor rezidențiale, a clădirilor publice și a infrastructurii critice:

1. Bugetele locale și Bugetul de stat - fond de rezervă, situații de urgență
2. Ministerul Dezvoltării
3. Fonduri europene - POIM, POCA; PNRR, Orizont
4. Granturi - Japonia, Finlanda, Danemarca, Germania, Elveția
5. Bugete locale primării de sector și Primăria Municipiului București
6. Credite cu perioade de grație de până la 5 ani și dobânzi sub 2% oferite de BEI, BERD, BM, bănci și fonduri de garantare ale Consiliului European

Mai mult, în ultimii ani au fost emise legi care obligă administrațiile publice din România să ia măsuri imediate pentru a consolida clădirile cu risc seismic.

Codul Administrativ (OUG 57/2019) Legea 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor Normele metodologice de aplicare a Legii 212/2022 Legea 426/2023, privind modificarea Legii 212/2022 Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic - Monitorul Oficial Partea I nr. 1195 Bis/13.12.2022 Ghid pentru realizare de lucrări de investiții integrate în clădirile rezidențiale multifamiliale și la clădirile publice, indicativ RTC 1 - 2022 Metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor - Monitorul Oficial nr. 1221 Bis OG 20/1994

Soluții tehnice și legislative există.

Surse de finanțare există. Trebuie doar accesate.

Nu există interes și capacitate administrativă de a preveni un dezastru!  Adică ceea ce face diferența între a salva vieți înainte, nu după producerea unui cutremur.