Sursa foto: Kremlin Când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, era nevoie de 85 de ruble pentru a cumpăra 1 dolar. Patru luni mai târziu, în ciuda foarte durelor sancțiuni impuse Moscovei de către Occident, moneda rusă s-a apreciat cu peste o treime. Astăzi este nevoie de doar 53 de ruble pentru a cumpăra 1 dolar.
În ciuda embargoului adoptat de alianța în fruntea căreia se află Washingtonul, regimul lui Putin vinde practic aceeași cantitate de barili ca înainte de război datorită Chinei și Indiei, care cumpără petrolul rusesc cu o anumită reducere. Chiar şi aşa, este avantajos pentru ruși, având în vedere actualul preț ridicat al acestei materii-prime, scrie Guga Chakra într-un editorial din O Globo.
Desigur, efectele economice ale sancțiunilor nu pot fi măsurate doar prin cursul de schimb și prețul petrolului. Economia rusă se confruntă cu o criză gravă, iar PIB-ul său urmează să se prăbuşească, dar nu s-a năruit, așa cum era obiectivul Occidentului când a adoptat o serie de măsuri punitive pentru invadarea Ucrainei. Practic, Rusia a reușit să supraviețuiască din punct de vedere economic răspunsului în fruntea căruia s-au aflat SUA.
Există încă alternative pentru a putea afecta mai puternic economia Rusiei. Companiile de asigurări europene ar putea suspenda acoperirea navelor care transportă petrol rusesc. Există, de asemenea, alternativa mai extremă a sancțiunilor secundare, cum ar fi cele aplicate Iranului, în care orice companie sau țară care face afaceri cu domenii vizate de sancțiunile americane va fi, de asemenea, sancţionată de SUA.
Ne puteți urmări și pe Google News
Aceste opțiuni, însă, ar putea înrăutăți și mai mult scenariul economic nu doar în Rusia, care ar fi obiectivul, ci și în Occident. Joe Biden se confruntă cu o gravă criză de popularitate. Unul dintre factorii principali este inflația. Prețul combustibilului, deși nu este singurul vinovat, a contribuit la această creștere. Liderii europeni se află într-o situație similară. Măsuri și mai agresive tind să aibă un impact negativ asupra acestor țări.
După cum am scris săptămâna aceasta, mai mulți europeni susțin o încetare imediată a focului în războiul din Ucraina decât susțin prelungirea războiului pentru ca forțele ucrainene să încerce să recupereze teritoriile ocupate de Rusia, potrivit unui sondaj al Consiliului European pentru Relații Internaționale. Treizeci și cinci la sută se pronunţă în favoarea primei opțiuni, descrisă ca "Opțiunea pentru pace" (de fapt, o încetare a focului), iar 22% sunt în favoarea celei de-a doua, supranumită "Opțiunea justiției", de a continua lupta împotriva Rusiei (restul nu au poziţie fermă).
Pe câmpul de luptă, după o rezistență ucraineană surprinzătoare și eroică la început, care a reușit să treacă de asediul Kievului, Rusia a schimbat jocul, concentrându-se doar asupra Estului (regiunea Donbas) și Sudului (litoralul Mării Azov). ). Forțele ruse au reușit să cucerească și să păstreze teritorii - va controla, probabil, întreaga provincie Lugansk în următoarele zile. În ciuda creșterii transporturilor de arme din partea NATO, Ucrainei îi va fi extrem de dificil să inverseze tendința pe termen mediu și poate chiar în următorii ani.
Prelungirea războiului poate genera și noi focare de tensiune, precum la Kaliningrad. Blocada lituaniană asupra tranzitului de mărfuri către enclava rusă de la Marea Baltică, unde se află flota rusă în regiune, a stârnit deja proteste din partea Moscovei, care amenință să reacționeze. Nu știm care ar fi răspunsul, dar vorbim despre un regim care comite crime împotriva umanității în Ucraina și are 6.000 de focoase atomice. Lituania, să nu uităm, face parte din NATO. O escaladare la Marea Baltică ar putea duce cu siguranță la un război de proporții gigantice. (Traducerea: Iulia Baran, RADOR)
Recomandările noastre
