Drone / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O analiză de impact publicată joi de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra și citată de dpa arată o realitate îngrijorătoare pentru securitatea europeană. Rusia a desfășurat o campanie extinsă de supraveghere cu ajutorul dronelor, timp de 18 luni, vizând mai mult de 12 țări membre NATO. Operațiunile s-au desfășurat în mare parte fără a întâmpina obstacole majore.
Conform experților britanici, Moscova a utilizat metode ingenioase și discrete pentru a introduce aceste aparate de zbor în spațiul aerian al aliaților. Dispozitivele fără pilot au fost lansate de pe avioane-cisternă aparținând „flotei fantomă” a Rusiei, dar și de pe nave de marfă poziționate în apropierea țărmului sau de pe vase de mici dimensiuni.
Rusia a spionat peste un an statele NATO cu drone lansate de pe „flota fantomă”
Cercetarea realizată de IISS a luat în calcul un volum uriaș de date, examinând nu mai puțin de 144 de incidente înregistrate în 13 țări, în perioada cuprinsă între august 2024 și februarie 2026. Chiar dacă este puțin probabil ca fiecare incident în parte să-și fi avut originea la Moscova, experții observă un tipar clar, se arată în analiză. Până în acest moment, guvernele occidentale nu au confirmat încă public aceste concluzii.
NATO. Sursa foto: Arhiva EVZ
Modificarea strategiei rusești de culegere de informații a fost dictată de contextul geopolitic. Rusia a recurs din ce în ce mai mult la drone pentru culegerea de informații de la invazia pe scară largă în Ucraina, de acum mai bine de patru ani, după ce expulzarea unui număr mare de diplomați ruși din întreaga Europă a limitat activitatea rețelelor tradiționale de spionaj, se arată în analiza respectivă
Pe lângă colectarea de date secrete, incursiunile aeriene au avut și un rol de sondare a reacției strategice a Occidentului. Conform raportului, această activitate de recunoaștere a servit, de asemenea, la testarea gradului de pregătire și a capacităților de reacție ale membrilor NATO, scoțând la iveală vulnerabilitățile din sistemele europene de apărare antiaeriană, care rămân în mare parte orientate către amenințările convenționale.
Scuturile antiaeriene actuale, concepute pentru rachete sau avioane de vânătoare mari, s-au dovedit adesea ineficiente în detectarea și neutralizarea micilor aparate de zbor ghidate de la distanță.
Germania și Belgia, principalele ținte ale monitorizării
Analiza statistică a incidentelor indică clar care au fost zonele de interes major pentru serviciile de informații de la Moscova. Germania a fost țara cea mai grav afectată, înregistrând 58 de incidente. Dintre acestea, șase s-au produs chiar deasupra bazei Forțelor aeriene ale SUA din Ramstein și la bazele Forțelor armate germane din Manching și Neuburg an der Donau.
Nici Belgia nu a fost ocolită de acțiunile de spionaj, situându-se pe locul secund cu 25 de incidente. Acestea au inclus zboruri suspecte în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, un punct strategic deosebit de important, unde se crede că sunt depozitate arme nucleare americane.
Infrastructura critică și aeroporturile civile, în vizorul dronelor
Rapoartele arată că obiectivele spionate nu au fost exclusiv de natură militară, impactul fiind resimțit și în sectorul public sau economic. Puțin sub jumătate dintre incidente au avut loc deasupra unor instalații militare, iar puțin sub 20% deasupra unor aeroporturi civile, dintre care multe au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, conform datelor prezentate.
De asemenea, securitatea economică a fost pusă în pericol, în condițiile în care un procent de 25% a vizat infrastructura critică, cum ar fi porturi, instalații energetice și situri industriale de importanță strategică pentru statele europene.
Recomandările noastre
