Executorii judecătorești ruși au pus poprire pe conturile și pe o parte din apartamentul lui Alexei Navalnîi în timp ce acesta se afla în comă, după o probabilă otrăvire cu Noviciok la sfârșitul lui august.

Informația despre poprirea asupra averii opozantului rus a fost furnizată, joi, 24 septembrie, de către purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi.

Într-un mesaj video, Kira Iarmiș a afirmat că justiția rusă a instituit poprire în data de 27 august pe partea pe care o deține Navalnîi din apartamentul în care locuiește la Moscova.

Ea a adăugat că conturile opozantului au fost și ele poprite. Potrivit purtătoarei de cuvânt, aceste măsuri ar fi legate de procedurile judiciare demarate de un reputat om de afaceri, apropiat al Kremlinului, al cărui nume nu a fost însă dat publicității, scrie AFP.

Cu o zi înainte, miercuri, 23 septembrie, Kremlinul a afirmat că Navalnîi, externat din spitalul de la Berlin, după o posibil atentat, este „liber” să se reîntoarcă în Rusia, dacă dorește.

„În ceea ce privește revenirea sa la Moscova, este liber, la fel ca oricare cetățean, să o facă în orice moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile de presă ruse.

„În orice caz, este foarte bine dacă pacientul este efectiv pe cale de vindecare. Îi dorim o însănătoșire grabnică”, a mai spus Peskov, care nu pronunță niciodată numele lui Alexei Navalnîi, la fel cum face și Vladimir Putin.

Cu aceeași ocazie, Peskov a comentat și un articol din ziarul francez Le Monde, care afirma că Vladimir Putin l-ar fi descris pe Navalnîi în termeni disprețuitori, cu ocazia unei întâlniri cu Emmanuel Macron.

Putin a spus și că Navalnîi a mai simulat și în trecut stări de boală și a comis ilegalități.

Potrivit lui Peskov, „ziarul nu putea să aibă informații de încredere” despre această conversație și a adăugat că există „multe inexactitudini în formularea” afirmațiilor lui Putin.

„Nu putem crede că Palatul Elysée (sediul președintelui francez – n.r.) a divulgat deliberat înregistrarea discuției dintre cei doi președinți presei. Franța nu poate face aceasta, nici măcar nu vrem să credem că este posibil.”